fonometrie definitie

9 definiții pentru fonometrie

FONOMETRÍE, fonometrii, s. f. Măsurare a intensității sunetelor. – Din fr. phonométrie.
FONOMETRÍE, fonometrii, s. f. Măsurare a intensității sunetelor. – Din fr. phonométrie.
fonometríe (-me-tri-) s. f., art. fonometría, g.-d. art. fonometríei; pl. fonometríi, art. fonometríile
fonometríe s. f. (sil. -tri-), art. fonometría, g.-d. art. fonometríei; pl. fonometríi, art. fonometríile
FONOMETRÍE s.f. Măsurarea intensității sunetelor. [Gen. -iei. / < fr. phonométrie, cf. gr. phone – sunet, metron – măsură].
FONOMETRÍE s. f. măsurarea intensității sunetelor. (< fr. phonométrie)
FONOMETRÍE ~i f. Procedeu de măsurare a intensității sunetelor. [Art. fonometria; G.-D. fonometriei; Sil. -tri-e] /<fr. phonométrie
FONOMETRÍE s. f. (< fr. phonométrie, cf. gr. phone – sunet, metron – măsură): măsurarea intensității sunetelor articulate.
FONO-1 „voce, sunet, fonație, fonator, vocal”. ◊ gr. phone „sunet, voce” > fr. phono-, germ. id., engl. id., it. fono- > rom. fono-. □ ~arteriogramă (v. arterio-, v. -gramă), s. f., înregistrare grafică a suflurilor arteriale în tulburările circulației periferice; ~audiologie (v. audio-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază relațiile dintre funcția auditivă și cea fonatorie; ~cardiograf (v. cardio-, v. -graf), s. n., aparat medical care transformă vibrațiile sonore ale inimii în semnale electromagnetice; ~cardiografie (v. cardio-, v. -grafie), s. f., procedeu de înregistrare grafică a bătăilor inimii; ~cardiogramă (v. cardio-, v. -gramă), s. f., înregistrare grafică obținută la fonocardiograf; sin. electrocardiofonogramă; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de a vorbi cu voce tare; ~genic (v. -genic), adj., (despre voce) care se pretează la înregistrare; ~graf (v. -graf), s. n., aparat utilizat la imprimarea și la reproducerea sunetelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., operație de imprimare mecanică și de reproducere a sunetelor; ~gramă (v. -gramă), s. f., 1. Înregistrare a vibrațiilor sonore pe un suport, cu mijloace electrice, mecanice etc. 2. Telegramă telefonată; ~lit (v. -lit1), s. n., rocă microlitică efuzivă care, la lovire, se desface în plăci subțiri producînd un sunet caracteristic; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în fonologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a lingvisticii care studiază sunetele limbii din punctul de vedere al structurii lor funcționale și al funcției pe care o îndeplinesc în limbă; ~metrie (v. -metrie1), s. f., măsurare a intensității sunetelor; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument utilizat la măsurarea intensității vibrațiilor sonore; ~scop (v. -scop), s. n., instrument medical utilizat în fonoscopie; ~scopie (v. -scopie), s. f., înregistrare fotografică a zgomotelor cardiace; ~taxie (v. -taxie), s. f., mișcare de reacție a organului vegetal sub influența sunetelor; ~tecă (v. -tecă), s. f., colecție de înregistrări sonore; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a vibrațiilor sonore în scop terapeutic.

fonometrie dex

Intrare: fonometrie
fonometrie substantiv feminin
  • silabisire: -tri-