fonematic definitie

11 definiții pentru fonematic

FONEMÁTIC, -Ă, fonematici, -ce, adj. Fonologic. – Din fr. phonématique.
FONEMÁTIC, -Ă, fonematici, -ce, adj. Fonologic. – Din fr. phonématique.
FONEMÁTIC, -Ă, fonematici, -e, adj. Fonologic. Totalitatea fonemelor alcătuiesc sistemul fonologic sau fonematic al limbii. IORDAN, L. R. 147.
fonemátic adj. m., pl. fonemátici; f. fonemátică, pl. fonemátice
fonemátic adj. m., pl. fonemátici; f. sg. fonemátică; pl. fonemátice
FONEMÁTIC adj. v. fonologic.
FONEMÁTIC, -Ă adj. Fonemic. [< fr. phonématique].
FONEMÁTIC, -Ă I. adj. fonemic. II. s. f. parte a fonologiei care studiază în special fonemele. (< fr. phonématique)
FONEMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de fonem; propriu fonemului. /<fr. phonématique
FONEMATIC adj. (FON.) fonologic. (Sistemul ~ al limbii române.)
FONEMÁTIC, -Ă adj. (< fr. phonématique): în sintagma sistem fonematic (v.).

fonematic dex

Intrare: fonematic
fonematic adjectiv