fondantă definitie

16 definiții pentru fondantă

FONDÁNT, -Ă, fondanți, -te, adj., s. m., s. f. 1. Adj. Care se moaie, care se topește ușor. 2. S. m. Substanță sau amestec de substanțe care se adaugă la topirea unui amestec de materiale pentru a coborî punctul de topire al acestora sau pentru a separa impuritățile, formând cu acestea o zgură la suprafața topiturii. 3. S. f. Bomboană preparată dintr-o umplutură moale cu nucă, zahăr, diferite arome etc., acoperită cu o glazură asemănătoare cu șerbetul. ◊ (Adjectival) Bomboană fondantă. 4. S. m. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. – Din fr. fondant.
FONDÁNT, -Ă, fondanți, -te, adj., subst. 1. Adj. Care se moaie, care se topește ușor. 2. S. m. Substanță sau amestec de substanțe care se adaugă la topirea unui amestec de materiale pentru a coborî punctul de topire al acestora sau pentru a separa impuritățile, formând cu acestea o zgură la suprafața topiturii. 3. S. f. Bomboană preparată dintr-o umplutură moale cu nucă, zahăr, diferite arome etc., acoperită cu o glazură asemănătoare cu șerbetul. ◊ (Adjectival) Bomboană fondantă. 4. S. m. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. – Din fr. fondant.
FONDÁNT1, fondante, s. n. Substanță care, adăugată altei substanțe sau unui amestec de substanțe, coboară punctul de topire al acestora sub punctul de topire al componenților.
FONDÁNT2, -Ă, fondanți, -te, adj. (În expr.) Bomboană fondantă = bomboană preparată dintr-o compoziție asemănătoare cu șerbetul și umplută, uneori, cu diverse conținuturi. Nu uită... să-mi întindă cutia cu două sute cincizeci de grame de bomboane fondante. PAS, Z. I 97. ◊ (Substantivat) Am cumpărat o cutie de fondante.
fondánt1 adj. m., pl. fondánți; f. fondántă, pl. fondánte
fondánt2 (substanță, medicament) s. m., pl. fondánți
fondántă (bomboană) s. f., g.-d. art. fondántei; pl. fondánte
fondánt adj. m., pl. fondánți; f. sg. fondántă, pl. fondánte
fondánt (substanță, medicament) s. m., pl. fondánți
fondántă (bomboană) s. f., g.-d. art. fondántei; pl. fondánte
FONDÁNT s.m. 1. (Metal.) Substanță care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților. 2. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. 3. Șerbet. // adj.f. Bomboană fondantă (și s.f.) = bomboană făcută dintr-o compoziție asemănătoare șerbetului și umplută cu o compoziție aromată. [< fr. fondant].
FONDÁNT, -Ă I. adj. care se topește (în gură). ♦ bomboană ~ă (și s. f.) = bomboană cu fondant (II, 3). II. s. m. 1. aditiv care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților. 2. medicament care ajută la reducerea unei inflamații. 3. compoziție aromatică asemănătoare șerbetului, rezultată prin fierberea unui amestec de zahăr, apă și glucoză, ca umplutură pentru bomboane etc. (< fr. fondant)
FONDÁNT ~ți m. Substanță care grăbește topirea componenților dintr-un amestec sau servește la separarea impurităților din el. /<fr. fondant
*fondántă f., pl. e (fr. fondant, care se topește). Un fel de bomboane moĭ ca șerbetu care se topesc în gură.
FONDÁNT s.n. În gastronomie, pastă albă, moale și omogenă, din sirop de zahăr, colorată și aromatizată, folosită în bombonerie ca interior de bomboane, iar în cofetărie drept glazură pentru prăjituri; fr. fondant.
bomboană fondantă expr. (adol., iron.) tip antipatic.

fondantă dex

Intrare: fondant (adj.)
fondant adjectiv
Intrare: fondantă
fondantă substantiv feminin