Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru folosi

FOLOS├Ź, folosesc, vb. IV. 1. Tranz. A face uz (de ceva); a utiliza, a ├«ntrebuin╚Ťa. ÔŚŐ Refl. (Urmat de o determinare introdus─â prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) M─â folosesc de dic╚Ťionar. 2. Intranz. (Construit cu dativul) A fi de folos, a ajuta (cuiva); a servi. 3. Refl. A avea, a trage folos (din ceva); a profita (de ceva). ÔÇô Din folos.
FOLOS├Ź, folosesc, vb. IV. 1. Tranz. A face uz (de ceva); a utiliza, a ├«ntrebuin╚Ťa. ÔŚŐ Refl. (Urmat de o determinare introdus─â prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) M─â folosesc de dic╚Ťionar. 2. Intranz. (Construit cu dativul) A fi de folos, a ajuta (cuiva); a servi. 3. Refl. A avea, a trage folos (din ceva); a profita (de ceva). ÔÇô Din folos.
FOLOS├Ź, folosesc, vb. IV. 1. Tranz. A ├«ntrebuin╚Ťa, a utiliza, a face uz (de ceva). Se vede afar─â, ├«ntre crestele mun╚Ťilor, cum oamenii, la r├«ndul lor au folosit, pentru a se ad─âposti, cele mai str├«mte ╚Öi ├«ncurcate v─âi, cele mai nea╚Öteptate v─âg─âuni. BOGZA, ╚Ü. 13. ÔŚŐ Refl. (Urmat de o determinare introdus─â prin prep. ┬źde┬╗) M─â folosesc de dic╚Ťionar. Ôľş Ortografiile etimologiste corespundeau... intereselor ╚Öi preferin╚Ťelor clasei st─âp├«nitoare din trecut care, atunci c├«nd nu vorbea ├«n limbi str─âine, se folosea de un jargon al ei, iar ├«n scris ├«ntrebuin╚Ťa forme c├«t mai complicate ╚Öi mai greu accesibile maselor. L. ROM. 1953, nr. 2, 7. 2. Intranz. (Construit cu dativul) A fi de folos, a ajuta; a servi. De mi-i duce ca v├«ntul, tu mi-i folosi. CREANG─é, P. 197. Formulele costelive ale mecanicii s├«nt, mai peste tot locul, foarte bini╚Öor furi╚Öate printre o mul╚Ťime de no╚Ťiuni istorice, de pov─â╚Ťuiri ├«n╚Ťelepte ╚Öi de fapte interesante, care pot s─â plac─â ╚Öi s─â foloseasc─â oric─ârui cititor. ODOBESCU, S. III 11. Da bine, m─âi, la ce-a s─â-╚Ťi foloseasc─â ╚Ťie un cui ├«n p─ârete? ALECSANDRI, T. I 320 ÔŚŐ (F─âr─â complement indirect ├«n dativ) Orice lucru bun folose╚Öte. ÔŚŐ Tranz. (Neobi╚Önuit, cu privire la persoane) Pe bolnav aceste b─âi nu ├«l folosesc. NEGRUZZI, S. II 255. 3. Refl. (Urmat de o determinare introdus─â prin prep. ┬źde┬╗, ┬źde la┬╗, ┬źdin┬╗) A avea, a trage folos; a profita. Caii, folosindu-se de ├«ng├«ndurarea lui mo╚Ö Gavril, mergeau ├«ncet, la pas. MIRONESCU, S. A. 135. Cel dint├«i era mai pozitiv ╚Öi a ╚Ötiut s─â se foloseasc─â de ╚Öederea mea la ╚Ťar─â. BOLINTINEANU, O. 394.
folos├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. folos├ęsc, imperf. 3 sg. folose├í; conj. prez. 3 s─â folose├ísc─â
folos├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. folos├ęsc, imperf. 3 sg. folose├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. folose├ísc─â
FOLOS├Ź vb. 1. v. c├ó╚Ötiga. 2. v. beneficia. 3. v. ajuta. 4. v. prii. 5. v. aplica. 6. a (se) ├«ntrebuin╚Ťa, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza. (La ce ~ acest dispozitiv?; se ~ de ambele m├óini.) 7. v. circula. 8. a ├«ntrebuin╚Ťa, a recurge, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza, (├«nv. ╚Öi pop.) a prinde, (reg.) a vesteg─âlui. (Refuz─â s─â ~ mijloace dure.) 9. v. uza. 10. v. practica. 11. v. consuma. 12. v. pierde.
A folosi Ôëá a d─âuna
A FOLOS├Ź ~├ęsc 1. tranz. A pune ├«n practic─â; a ├«ntrebuin╚Ťa; a utiliza. 2. intranz. (urmat de un complement indirect ├«n dativ) A fi de folos (moral sau material); a servi; a sluji. Nu-mi folose╚Öte. /Din folos
A SE FOLOS├Ź m─â ~├ęsc intranz. (urmat de un complement indirect cu prepozi╚Ťia de) 1) A face uz; a se servi, pun├ónd ├«n aplicare; a uza. ~ de manual. 2) A dispune tr─âg├ónd foloase; a beneficia. ~ de ├«ncrederea cuiva. /Din folos
folos├Č v. 1. a trage un folos; 2. a fi folositor.
folos├ęsc v. intr. (d. folos). Aduc folos, ├«s folositor: lene╚Öu nu folose╚Öte nim─ânu─ş. C├«╚Ötig, profit, m─â aleg cu, scot un folos: nÔÇÖam folosit nimica ocolind. V. refl. Utilizez, ├«ntrebuin╚Ťez: la arat ne folosim de plug. Ma─ş rar. Profit: nu mÔÇÖam folosit cu nimica. ÔÇô Fals v. tr. (dup─â germ. benutzen ├«n Trans. ╚Öi Buc.). Folosesc o carte, o ├«ntrebuin╚Ťez, o utilizez, m─â folosesc de ─şa. ÔÇô ├Än Ps. ╚ś. ╚Öi f─âlos-.
FOLOSI vb. 1. a beneficia, a c├«╚Ötiga, a profita. (El nu ~ nimic din asta?) 2. a beneficia. a se bucura, a profita. (Se ~ de ajutorul cuiva, de c├«teva zile libere etc.) 3. a ajuta, a servi, a sluji. (Asta ├«i ~ la ceva?) 4. a-i ajuta, a-i prii, (├«nv.) a-i spori. (Nici aerul nu i-a ~.) 5. a aplica, a ├«ntrebuin╚Ťa, a utiliza, (rar) a practica. (~ o nou─â metod─â.) 6. a ├«ntrebuin╚Ťa, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza. (La ce ~ acest dispozitiv?; se ~ de ambele m├«ini.) 7. a circula, a se ├«ntrebuin╚Ťa, a se utiliza, a se uzita, (├«nv.) a se politici. (Aceste cuvinte se ~ ├«n mod curent.) 8. a ├«ntrebuin╚Ťa, a recurge, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza, (├«nv. ╚Öi pop.) a prinde, (reg.) a vesteg─âlui. (Se teme s─â ~ mijloace dure.) 9. a ├«ntrebuin╚Ťa, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza, a uza. (~ tertipuri.) 10. a (se) ├«ntrebuin╚Ťa, a (se) practica, a (se) utiliza. (Un obicei care se ~ de mult timp.) 11. a consuma, a ├«ntrebuin╚Ťa, a utiliza, (├«nv.) a metahirisi. (A ~ 2 m de sfoar─â pentru...) 12. a consuma, a ├«ntrebuin╚Ťa, a pierde. (╚śi-a ~ toat─â ziua cu...)
AGE, LIBERTATE DECEMBRI... UTERE (lat.) hai, folose╚Öte-te de libertatea din decembrie ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×SatiraeÔÇŁ, II, 7, 4-5. ├Ändemn la folosirea unei libert─â╚Ťi temporare de ac╚Ťiune. ├Än timpul Saturnaliilor, s─ârb─âtoare ce c─âdea la mijlocul lunii decembrie, la Roma, sclavii aveau, prin tradi╚Ťie, dreptul de a-╚Öi critica st─âp├ónii ╚Öi chiar de a fi servi╚Ťi de ace╚Ötia.
CUI (QUID) PRODEST? (lat.) cui (la ce) folose╚Öte? ÔÇô Formul─â folosit─â atunci c├ónd nu e clar─â inten╚Ťia s─âv├ór╚Öirii unui anumit act sau exist─â ├«ndoieli asupra oportunit─â╚Ťii acestuia.
MEMORIA MINUITUR, NISI EAM EXERCEAS (lat.) memoria scade dac─â nu o folose╚Öti ÔÇô Cicero, ÔÇ×De senectuteÔÇŁ, 7, 21.
RIEN NE SERT DE COURIR, IL FAUT PARTIR A POINT! (fr.) nu folose╚Öte la nimic alergatul, trebuie s─â porne╚Öti la timp! ÔÇô La Fontaine, ÔÇ×Le li├Ęvre et la tortueÔÇŁ.

Folosi dex online | sinonim

Folosi definitie

Intrare: folosi
folosi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a