Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru folclor

FOLCL├ôR s. n. 1. Totalitatea crea╚Ťiilor artistice, literare, muzicale, plastice etc., a obiceiurilor ╚Öi a tradi╚Ťiilor populare ale unei ╚Ť─âri sau ale unei regiuni. 2. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu crea╚Ťiile artistice, obiceiurile ╚Öi tradi╚Ťiile populare. ÔÇô Din fr., engl. folklore.
FOLCL├ôR s. n. 1. Totalitatea crea╚Ťiilor artistice, literare, muzicale, plastice etc., a obiceiurilor ╚Öi a tradi╚Ťiilor populare ale unei ╚Ť─âri sau ale unei regiuni. 2. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu crea╚Ťiile artistice, obiceiurile ╚Öi tradi╚Ťiile populare. ÔÇô Din fr., engl. folklore.
FOLCL├ôR s. n. 1. Totalitatea crea╚Ťiilor artistice, obiceiurilor ╚Öi tradi╚Ťiilor populare. Folclorul fiec─ârui popor este oglinda bog─â╚Ťiei sale suflete╚Öti, a sim╚Ťirilor sale, a trecutului s─âu. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 365, 3/4. 2. ╚śtiin╚Ťa care se ocup─â cu crea╚Ťiile artistice, obiceiurile ╚Öi tradi╚Ťiile populare. Institutul de istorie literar─â ╚Öi folclor al Academiei R.P.R.
!folcl├│r (fol-clor/folc-lor) s. n.
folcl├│r s. n. (sil. mf. folc-)
FOLCLÓR s. 1. v. literatură populară. 2. v. folcloristică.
FOLCL├ôR s.n. 1. Totalitatea tradi╚Ťiilor, a obiceiurilor ╚Öi a crea╚Ťiilor artistice populare ale unei ╚Ť─âri sau ale unei regiuni. 2. ╚śtiin╚Ťa care studiaz─â crea╚Ťiile ╚Öi tradi╚Ťiile populare; folcloristic─â. [Scris ╚Öi folklor. / < fr. folklore, engl. folklore < folk ÔÇô popor, lore ÔÇô ╚Ötiin╚Ť─â].
FOLCL├ôR s. n. 1. totalitatea tradi╚Ťiilor, a obiceiurilor ╚Öi crea╚Ťiilor artistice populare ale unei ╚Ť─âri sau regiuni. 2. folcloristic─â. (< fr., engl. folklore)
folcl├│r s. n. ÔÇô Totalitatea crea╚Ťiilor artistice, a obiceiurilor ╚Öi tradi╚Ťiile populare. Engl. folklore.
FOLCL├ôR n. 1) Crea╚Ťie popular─â oral─â. 2) Ansamblu de produc╚Ťii artistice, create de un popor. 3) v. FOLCLORISTIC─é. /<engl. folklore
folklor n. 1. literatur─â popular─â, scris─â sau nescris─â; 2. arta de a culege ╚Öi coordina tradi╚Ťiunile populare. V. literatur─â.
*folkl├│r n., pl. ur─ş (engl. folk-lore, d. folk, popor, ╚Öi lore, ╚Ötiin╚Ť─â). ╚śtiin╚Ťa poporulu─ş (tradi╚Ťiun─ş, pove╚Öt─ş, c├«ntece, credin╚Ťe, costume ╚Ö. a.): folkloru Scandinavii─ş e foarte bogat.
FOLCLOR s. 1. literatur─â popular─â. (Culegere de ~ din...) 2. folcloristic─â. (Urmeaz─â un curs de ~.)
FOLCLOR. Subst. Folclor, crea╚Ťie popular─â, art─â popular─â, obiceiuri populare, tradi╚Ťii populare, datini populare. Jocuri populare, dansuri populare; c├«ntece populare, muzic─â popular─â; teatru popular. Literatur─â popular─â, crea╚Ťie oral─â; folclor literar. Proz─â popular─â; poveste, basm; legend─â; snoav─â, fabul─â. Poezie popular─â. Poezie epic─â; c├«ntec b─âtr├«nesc, c├«ntec voinicesc, c├«ntec haiducesc; balad─â. Liric─â popular─â; doin─â, doini╚Ť─â (dim.), doini╚Öoar─â; c├«ntec de lume; c├«ntec de dragoste; c├«ntec l─âut─âresc; c├«ntec de c─ât─ânie; c├«ntec de joc; strig─âtur─â, chiuitur─â; c├«ntec istoric; c├«ntec de leag─ân. Ghicitoare, cimilitur─â. Proverb, zic─âtoare, zical─â, zic─âtur─â. Bocet, c├«ntare de mort. Desc├«ntec, desc├«nt─âtur─â. Colind, colindare, colindat, colind─â; urare; plugu╚Öor; buhai; sorcov─â; capra, brezaie. Artist popular; c├«nt─âre╚Ť popular, rapsod. Colind─âtor. Folclorist; etnograf. Folcloristic─â, folclor. Folclorism. Adj. Folcloric; folcloristic; etnografic. Vb. A dansa, a juca. A c├«nta, a doini, a hori, a cimili (reg.). A boci. A colinda, a ura, a merge cu plugu╚Öorul, a merge cu capra; a sorcovi. V. aforism, art─â, dansuri populare, literatur─â, obicei, poezie, proz─â.
culegere de folclor. Preocup─ârile pentru culegerea folclorului* se manifest─â ├«nc─â din sec. 16 ├«n c├óteva ╚Ť─âri europene (Fran╚Ťa, Spania, Norvegia) doar sporadic, curentul de cercetare devenind ├«ns─â general ├«ncep├ónd cu sec. 18. O importan╚Ť─â considerabil─â pentru impulsionarea c. o de╚Ťine voluminoasa colec╚Ťie, publicat─â ├«n 1723, a promotorilor curentului poporanist din Anglia, Percy Thomas ╚Öi W. Scott (Relicve din vechea poezie englez─â) ca ╚Öi volumul lui Herder, ap─ârut ├«n 1779 (Glasurile popoarelor ├«n c├óntece). ├Än Europa r─âs─âritean─â, ideile lui Herder ╚Öi c. de c├óntece epice s├órbe╚Öti ╚Öi croate ale abatelui Albert Fortas ╚Öi ale lui Karad┼żi─ç au avut un puternic ecou ╚Öi ├«n Rom├ónia. ├Än realitate, interesul pentru folclor s-a n─âscut ├«n acela╚Öi timp cu procesul de f─âurire a statelor na╚Ťionale ╚Öi, pe plan artistic, odat─â cu formarea ╚Öcolilor na╚Ťionale. La noi, culegerea produc╚Ťiilor spirituale ale poporului este o consecin╚Ť─â a luptei ├«mpotriva feudalismului ╚Öi a mi╚Öc─ârii na╚Ťionale de eliberare de sub jugul otoman. Primele cercet─âri sunt realizate de corifeii ╚ścolii latiniste ╚Öi continuatorii lor (Samuil Micu, Gh. ╚śincai, Ion Budai-Deleanu, dr. Vasile Pop, 1817), ├«n scopul dovedirii latinit─â╚Ťii poporului ╚Öi a limbii rom├óne╚Öti. Ei culeg date numeroase despre obiceiurile ╚Öi genurile pop. (colind*, c├óntec* = ÔÇ×horeÔÇŁ; bocet* ╚Öi c├óntec ceremonial funebru, de nunt─â ╚Öi de prim─âvar─â, dans, instrumente*) care confirm─â originalitatea produc╚Ťiilor spirituale ale rom├ónilor ╚Öi continuitatea lor ne├«ntrerupt─â, iar prin compararea celor cinci melodii culese de Eftimie Murgu cu melodiile s├órbe╚Öti se l─ârge╚Öte domeniul de cercetare ╚Öi la repertoriul muzical. Con╚Ötien╚Ťi de valoarea documentar─â, na╚Ťional─â ╚Öi artistic─â a folc., intelectualii vremii lanseaz─â apeluri pentru culegerea lui, indic├ónd ╚Öi sumare principii metodologice (Gh. Bari╚Ť, Titus Cerne etc.), ini╚Ťiaz─â culegeri masive de poezii pop. ╚Öi paralel, dar mult mai sumare, de melodii. ├Än ce prive╚Öte metodele de investiga╚Ťie, definirea conceptului de folc., scopul ╚Öi domeniul de cercetare, se disting patru etape: de la sf├ór╚Öitul sec. 18, p├ón─â ├«n jurul anului 1848; dup─â 1848 p├ón─â ├«n deceniul al doilea al secolului 20; perioada dintre cele dou─â r─âzboaie mondiale; perioada de dup─â cel de al doilea r─âzboi mondial. Dac─â primele culegeri de literatur─â ╚Öi muzic─â pop. au un scop practic imediat, sunt efectuate de amatori, f─âr─â o metod─â ╚Ötiin╚Ťific─â (conceptul de folc. nefiind clarificat), de unde terminologia variat─â ╚Öi neprecis─â (poezie pop., poporan─â sau poporal─â, arii na╚Ťionale, c├óntece s─âtene ╚Öi or─â╚Öene, melodii rom├óne etc.), atitudinea subiectiv─â ├«n alegerea pieselor ╚Öi limitarea domeniului de cercetare, preferin╚Ťa pentru interpre╚Ťii-creatori din mediul urban, ├«ndeosebi l─âutari*, ÔÇ×corectareaÔÇŁ ╚Öi ├«nso╚Ťirea acestora cu acompaniament* de pian (pentru a le face ÔÇ×mai frumoaseÔÇŁ, pe gustul publicului or─â╚Öean), colec╚Ťiile publicate (sau r─âmase ├«n manuscris) ne dau o imagine precis─â asupra repertoriului cu larg─â circula╚Ťie, la mod─â, ├«n ora╚Öele mari. Ele au o incontestabil─â valoare artistic─â ╚Öi documentar─â. Spre deosebire de Anton Pann ╚Öi Gh. Ucenescu care ├«╚Öi scriu melodiile ├«n nota╚Ťie (IV) psaltic─â ÔÇô cunoscut─â ├«ntr-un cerc restr├óns din lumea satelor ╚Öi ora╚Öelor ÔÇô to╚Ťi ceilal╚Ťi culeg─âtori de melodii pop. utilizeaz─â nota╚Ťia (1) apusean─â (Ruji╚Ťki, J. Andreas Wachmann, Erhlich), la care adaug─â un acompaniament de pian. Dup─â apari╚Ťia colec╚Ťiilor lui Alecsandri culegerile de c├óntece pop. se ├«nmul╚Ťesc (Miculi, A. Berdescu, D. Vulpian etc.), dar metoda r─âm├óne ├«nc─â un deziderat, deoarece, cu toate declara╚Ťiile din prefa╚Ťa volumelor care relev─â tendin╚Ťa cercet─ârtorilor de a respecta principiul obiectivit─â╚Ťii, de a nu ÔÇ×schimba nemic─â nici ├«n melodie nici ├«n acompaniamentÔÇŁ (Ehrlich) sau ÔÇ×melodii aranjate ├«n adev─âratul lor stil ╚Öi ├«ntocmai precum se execut─â de l─âutarii rom├óni...ÔÇŁ (Berdescu), autorii lor nu sunt consecven╚Ťi. T.T. Burada ╚Öi D. Kiriac, ÔÇ×p─ârintele ╚Ötiin╚Ťei folclorice rom├óne╚ÖtiÔÇŁ (Br─âiloiu) aduc contribu╚Ťii valoroase la definirea termenului de folc., prin schi╚Ťarea unei metode ╚Ötiin╚Ťifice bazat─â pe principii moderne ├«n ce prive╚Öte: atitudinea obiectiv─â fa╚Ť─â de documentul folcloric, delimitarea genurilor (I, 3) folclorice, l─ârgirea domeniului de cercetare la diferite medii sociale din toate provinciile ╚Ť─ârii ╚Öi cercetarea exhaustiv─â a tututor genurilor legate de condi╚Ťiile care le-au generat, notarea textului poetic sub melodii, ├«nregistrarea*, pe c├ót posibil, a melodiilor cu aparatele vremii (fonograful Edison), neinterven╚Ťia ├«n melodica ╚Öi ritmul pieselor, obliga╚Ťia consemn─ârii datelor auxiliare care s─â explice geneza, via╚Ťa real─â a pieselor, numele ╚Öi v├órsta interpretului, localitatea unde s-a efectuat c. etc. La cristalizarea metodei ╚Ötiin╚Ťifice de c. ╚Öi interpretare a produc╚Ťiilor spirituale ale poporului au contribuit mai mul╚Ťi factori: influen╚Ťa activit─â╚Ťii folclorice a lui D. Kiriac ╚Öi O. Densusianu, continuitatea publica╚Ťiilor ini╚Ťiate de Academia Rom├ón─â, ├«n urma unor concursuri cu prilejul c─ârora, ├«n discu╚Ťiile pentru premiere, se l─âmuresc ╚Öi se propag─â udeile c─âl─âuzitoare ale unei metode ╚Ötiin╚Ťifice, apari╚Ťia primei metode de folc. muzical a lui C. Br─âiloiu (Bucure╚Öti-Paris, 1931), activitatea intens─â de culegere a urma╚Öilor lui Densusianu, cea datorat─â lui Bart├│k, Brediceanu, Dr─âgoi ╚Ö.a., ├«nfiin╚Ťarea celor dou─â Arhive de folclor: Arhiva fonogramic─â de pe l├óng─â Ministerul Cultelor ╚Öi Artelor condus─â de G. Breazul (1927) ╚Öi Arhiva de Folclor, condus─â de C. Br─âiloiu (1928), adunarea unui material voluminos prin intermediul concursurilor Societ─â╚Ťii Compozitorilor Rom├óni (1925 ╚Öi 1928), propunerea unei culegeri sistematice de pe tot ├«ntinsul ╚Ť─ârii cu ajutorul unor cadre specializate formate de Br─âiloiu, la Conservatorul de Muzic─â din Capital─â. Ultima etap─â, dup─â al doilea r─âzboi mondial, se remarc─â prin perfec╚Ťionarea metodei lui Kiriac ╚Öi Br─âiloiu ╚Öi adaptarea acesteia la noile condi╚Ťii de via╚Ť─â ╚Öi la posibilit─â╚Ťile ample de lucru, ├«n cadrul unui institut la care colaboreaz─â cadrele formate de Br─âiloiu la care se al─âtur─â elemente noi (Institutul de Folclor din Bucure╚Öti cu o filial─â la Cluj). Aici principiile metodologice ale ├«nainta╚Öilor sunt adoptate ╚Öi aplicate, ├«n cadrul unor colective de speciali╚Öti, dup─â un plan sistematic de cercetare, ├«n multe zone ale ╚Ť─ârii, cu scopul redact─ârii unor complexe monografii zonale ╚Öi tematice. La tehnica de culegere cunoscut─â din etapele anterioare se adaug─â noi tehnici de lucru ╚Öi se realizeaz─â studii valoroase, preliminare ale Marelui Corpus al folclorului rom├ónesc, ale c─ârui jaloane au fost fixate ├«n urma unor discu╚Ťii ad├óncite ├«n cadrul Institutului de folclor, devenit mai t├órziu Institutul de etnografie ╚Öi folclor. Num─ârul impresionant de melodii ├«nregistrate cu fonograful ╚Öi cu magnetofonul (dup─â 1949), ├«nso╚Ťite de un bogat material documentar (texte poetice, descrieri de obiceiuri, de instr., fotografii, filme) sunt o dovad─â indubitabil─â a bog─â╚Ťiei inestimabile a folc. rom├ónesc ╚Öi a capacit─â╚Ťii de cercetare a speciali╚Ötilor dup─â metodele ╚Ötiin╚Ťifice moderne.
folclor. Termenul, de origine englez─â, n─âscocit de arheologul W.J. Thoms, ├«n 1846, deriv├ónd din folk ÔÇ×poporÔÇŁ ╚Öi lore ÔÇ×╚Ötiin╚Ť─â, ├«n╚ŤelepciuneÔÇŁ, deci, ÔÇ×╚Ötiin╚Ťa, ├«n╚Ťelepciunea poporuluiÔÇŁ a fost adoptat, treptat, de toate popoarele europene cu excep╚Ťia germanilor care utilizeaz─â Volskunde ╚Öi V├Âlkerkunde, Naturv├Âlkerkunde ÔÇ×╚Ötiin╚Ťa popoarelor [primitive]ÔÇŁ. Italienii au p─âstrat mult timp termenul demologie, iar grecii, laografie, ├«nsu╚Öindu-╚Öi denumirea engl. mai t├órziu. La rom├óni, cuv├óntul f. a fost acceptat la sf├ór╚Öitul sec. 19 (Ha╚Ödeu-1885, G. Ionescu-Gion-1883, Iorga-1893) cu grafia folklore. Ast─âzi, termenul define╚Öte totalitatea operelor de art─â create de popor, av├ónd tr─âs─âturi de con╚Ťinut ╚Öi form─â specifice. Parte integrant─â a culturii na╚Ťionale, f. reprezint─â prima etap─â a culturii spirituale, ├«n care se reflect─â ├«n chipul cel mai direct ╚Öi mai sincer spiritualitatea unui popor, modalit─â╚Ťile de sim╚Ťire ╚Öi g├óndire, concep╚Ťiile despre lume ╚Öi societatea acestuia. F. cuprinde manifest─âri artistice din domeniul literar (f. literar), muzical (f. muzical), coreografie (f. coreografic) ╚Öi dramatic (teatru folcloric). Conceptul de f. nu ├«ntrune╚Öte consensul tuturor folcloristilor. Unii ├«nglobeaz─â ├«n acest termen ├«ntreaga cultur─â material─â ╚Öi spiritual─â a unui popor (al─âturi de cele enun╚Ťate, ei studiaz─â etnografia ╚Öi arta plastic─â). Tr─âs─âturile esen╚Ťiale ale f.: are caracter colectiv (de╚Öi creat ini╚Ťial de un individ, reprezentant al colectivit─â╚Ťii, produsul folcloric este preluat apoi de ceilal╚Ťi membri care au libertatea de a-l transforma), este anonim, oral, accentuat tradi╚Ťional, sincretic* (├«mbinare a textului poetic cu melodia ╚Öi dansul sau numai cu melodia), func╚Ťional. Crea╚Ťie deschis─â, capabil─â de ÔÇ×actualizareÔÇŁ ├«n continu─â variabilitate, devine ÔÇ×contemporan─âÔÇŁ ├«n fiecare epoc─â istoric─â, pentru a corespunde cerin╚Ťelor ╚Öi nivelului artistic-cultural al oamenilor, p─âstr├óndu-╚Öi totodat─â tr─âs─âturile fundamentale. Marea diversitate de genuri (I, 3) ╚Öi specii este o consecin╚Ť─â a vechimii ╚Öi continuit─â╚Ťii poporului pe respectivul teritoriu geografic. ÔÖŽ Organic legat de via╚Ťa material─â ╚Öi spiritual─â a poporului, f. rom├ónesc este reprezentat prin mai multe categorii istorico-estetice, genuri diferite prin tematic─â, func╚Ťie, structur─â muzical─â ╚Öi modalitate de execu╚Ťie: 1) Genuri ocazionale: legate de datele calendarului popular (ex. ├«n f. rom├ónesc: colindul* cu ╚Öi f─âr─â m─â╚Öti, colindul copiilor, urarea ├«n formele ei variate ÔÇô plugul* mare, plugu╚Öor, pi╚Ť─âr─âii* ÔÇô vasilca, c├óntecul de stea, junii); de munc─â agrar─â ╚Öi p─âstoreasc─â (caloianul*, paparuda*, laz─ârul*, dr─âgaica*, cununa*, c├óntecul (I, 4), de ╚Öez─âtoare ╚Öi de clac─â); de ciclu familial (c├óntece ╚Öi versuri la na╚Ötere, la nunt─â ╚Öi la ├«nmorm├óntare); 2) genuri neocazionale: c├óntecul (I, 1) propriu-zis ╚Öi doina* (vocal─â ╚Öi instr.), c├óntecul epic ╚Öi balada (IV), c├óntecul de joc* ╚Öi repertoriul de joc, folclorul copiilor. Sintez─â a culturii traco-dacice ╚Öi romane, f. rom├ónesc a evoluat de-a lungul mil., p─âstr├ónd p├ón─â ast─âzi, inegal de la un ╚Ťinut la altul, vestigii ale unei vechi mentalit─â╚Ťi ÔÇô corespunz─âtoare condi╚Ťiilor de via╚Ť─â ╚Öi de munc─â din trecut ÔÇô referitoare la capacitatea de influen╚Ťare prin art─â a lumii ├«nconjur─âtoare, ├«n scopul de a asigura fertilitatea p─âm├óntului, bun─âstarea ╚Öi fericirea individual─â. ├Än melodic─â ╚Öi poetic─â s-au men╚Ťinut elemente de expresie str─âvechi, ├«mbog─â╚Ťite de-a lungul timpului, ceea ce explic─â coexisten╚Ťa, p├ón─â ast─âzi, a mai multor straturi de evolu╚Ťie: melodii arhaice al─âturi de melodii de origine mai nou─â, sisteme (II, 6) ritmice variate ca origine ╚Öi structur─â (giusto silabic, parlando rubato, aksak, ritmul copiilor), sisteme (1) sonore alc─âtuite dintr-un num─âr diferit de sunete, cu organizare intern─â simpl─â sau complex─â (bi- p├ón─â la hexacordii* pentatonice* ╚Öi prepentatonice) moduri (I, 5) arhaice de ╚Öapte sunete, structurate din mai multe fragmente modale, sisteme diatonice* ╚Öi cu coloratur─â cromatic─â* etc., tipuri arhitectonice (v. structur─â arhitectonic─â) reduse sau ample. Existen╚Ťa ├«n f. adul╚Ťilor numai a dou─â tipare metrice, cu structur─â binar─â* (cu excep╚Ťia f. copiilor, care au p─âstrat ╚Öi alte tipare), probabil de origine roman─â, a determinat o configura╚Ťie original─â a melodiei ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, a limitat influen╚Ťele din afar─â, bog─â╚Ťia tipurilor melodice ╚Öi a variantelor (I, 1) av├ónd alte cauze, ╚Öi anume atitudinea creatoare a interpre╚Ťilor, talentul excep╚Ťional al maselor de exteriorizare, ├«n cadrul unor limite tradi╚Ťionale, a sentimentelor ╚Öi atitudinii fa╚Ť─â de evenimentele economice ╚Öi social-politice. Condi╚Ťiile politice de via╚Ť─â din trecut au determinat crearea stilirilor muzicale regionale, ale c─âror tr─âs─âturi esen╚Ťiale sunt comune ├«ntregii culturi folclorice. Transform─ârile lente survenite ├«n func╚Ťie, tematic─â, uneori, ├«n maniera de execu╚Ťie (solistic sau ├«n grup, vocal, instr. sau mixt) s-au efectuat ├«n mod inegal ├«n cele dou─â categorii principale (ocazionale ╚Öi neocazionale) ca ╚Öi de la o zon─â geografic─â la alta. Bog─â╚Ťia repertoriului fiec─ârui gen (tematic─â, stilistic─â, structural─â) confirm─â leg─âtura permanent─â a f. cu via╚Ťa oamenilor, func╚Ťia sa de coeziune social─â ╚Öi de tovar─â╚Ö la bucurii ╚Öi suferin╚Ťe, capacitatea de ├«nnodare continu─â continu─â a elementelor secundare. Multe dintre genurile rituale, datorit─â pitorescului ╚Öi valorii artistice, ╚Öi-au pierdut func╚Ťia ini╚Ťial─â devenind spectacole cu caracter distractiv (ÔÇ×rituri-spectacoleÔÇŁ, Toschi); acest proces a fost exacerbat ├«n perioada comunist─â. Dup─â na╚Öterea culturii ├«nalte, individuale, ÔÇ×culteÔÇŁ, f. devine o surs─â important─â de inspira╚Ťie, asigur├ónd originalitatea ╚Öi caracterul na╚Ťional al operei de art─â. Folclori╚Ötii rom├óni, prin lucr─ârile lor ╚Ötiin╚Ťifice au f─âcut cunoscut─â frumuse╚Ťea, originalitatea, bog─â╚Ťia ╚Öi varietatea unor elemente comune ├«ntregii omeniri, sau numai europenilor (teme lirice ╚Öi epice, instrumente*, sisteme sonore, ritmice, forme) ╚Öi stiluri* (silabic ╚Öi melismatic), formule intona╚Ťionale, legi de crea╚Ťie ╚Öi evolu╚Ťie proprii artei orale. V. etnomuzicologie.

Folclor dex online | sinonim

Folclor definitie

Intrare: folclor
folclor substantiv neutru
  • silabisire: folc-