fojgăi definitie

13 definiții pentru fojgăi

FOJGĂÍ, fojgăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre vietăți care se găsesc în mare număr pe un spațiu mic și se mișcă neîncetat) A foi2, a mișuna (cu zgomot). [Var.: foșcăí vb. IV] – Cf. foșăi.
FOȘCĂÍ vb. IV v. fojgăi.
FOJGĂÍ, fojgăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre vietăți care se găsesc în mare număr pe un spațiu mic și se mișcă neîncetat) A foi2, a mișuna (cu zgomot). [Var.: foșcăí vb. IV] – Cf. foșăi.
FOȘCĂÍ vb. IV v. fojgăi.
FOJGĂÍ, fojgăiesc, vb. IV. Intranz. (Mold., Bucov.) A forfoti, a foi, a mișuna, a roi; a fîșîi, a foșni. Apărie pe jos, gunoi și gîndaci fojgăind în toate părțile. CREANGĂ, A. 134. Prin codri și pustietăți... în care fojgăiau bălauri, aspide veninoase. CREANGĂ, P. 94. – Variantă: foșcăí vb. IV.
FOȘCĂÍ vb. IV v. fojgăi.
fojgăí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fojgăiésc, imperf. 3 sg. fojgăiá; conj. prez. 3 să fojgăiáscă
fojgăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fojgăiésc, imperf. 3 sg. fojgăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. fojgăiáscă
FOJGĂÍ vb. v. agita, colcăi, foi, forfoti, frământa, furnica, mișui, mișuna, roi, viermui.
A FOJGĂÍ ~iésc intranz. și fig. (despre ființe) A se mișca grăbit și haotic fără întrerupere; a umbla iute încolo și încoace; a furnica; a foi; a forfoti; a mișuna; a roi; a viermui; a foșni. /Onomat.
fojgăì v. Mold. a furnica: pustietăți unde fojgăiau balauri CR. [Origină necunoscută].
fojgăĭésc v. intr. (var. din ung. pezsgeni, a fojgăi, și rudă cu foșnesc. V. poșidic). Nord. Foĭesc, mișun, forfotesc: fojgăĭaŭ șerpiĭ pin fîn, fojgăĭaŭ Hárhariĭ pin tîrg. – Și fojgăluĭesc (Suc.).
fojgăi vb. v. AGITA. COLCĂI. FOI. FORFOTI. FRĂMÎNTA. FURNICA. MIȘUI. MIȘUNA. ROI. VIERMUI.

fojgăi dex

Intrare: fojgăi
fojgăi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
foșcăi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a