Dicționare ale limbii române

2 intrări

13 definiții pentru foiletare

FOILETÁ, foiletez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răsfoi, a frunzări. [Pr.: fo-i-] – Din fr. feuilleter (după foaie).
FOILETÁ, foiletez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răsfoi, a frunzări. [Pr.: fo-i-] – Din fr. feuilleter (după foaie).
FOILETÁ, foiletez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A răsfoi, a frunzări. – Pronunțat: fo-i-.
foiletá (a ~) (livr.) (fo-i-) vb., ind. prez. 3 foileteáză
foiletá vb. (sil. fo-i-), ind. prez. 1 sg. foiletéz, 3 sg. și pl. foileteáză
FOILETÁ vb. v. frunzări, răsfoi.
FOILETÁRE s. v. frunzăreală, frunzărire, răsfoială, răsfoire.
FOILETÁ vb. I. tr. A răsfoi, a frunzări (o carte etc.). [Pron. fo-i-, var. foieta vb. I. / < fr. feuilleter, după foi].
FOILETÁ vb. tr. a răsfoi, a frunzări (o carte). (< fr. feuilleter)
A FOILETÁ ~éz tranz. livr. (cărți, dosare etc.) A citi superficial întorcând repede foile; a frunzări; a răsfoi. [Sil. -i-le-] /<fr. feuilleter
foiletéz v. tr. (fr. feuilleter, d. feuille, foaĭe). Barb. Răsfoĭesc.
foileta vb. v. FRUNZĂRI. RĂSFOI.
foiletare s. v. FRUNZĂREALĂ. FRUNZĂRIRE. RĂSFOIALA. RĂSFOIRE.

Foiletare dex online | sinonim

Foiletare definitie

Intrare: foileta
foileta verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: fo-i-
Intrare: foiletare
foiletare substantiv feminin