13 definiții pentru fofilare
FOFILÁ, fofilez,
vb. I.
Refl. A se strecura neobservat, cu dibăcie; a pătrunde, a se introduce undeva pe furiș;
fig. a obține o situație bună prin înșelătorie. ♦
Fig. A se sustrage de la o îndatorire; a se eschiva. – Din
fr. faufiler. FOFILÁ, fofilez,
vb. I.
Refl. A se strecura neobservat, cu dibăcie; a pătrunde, a se introduce undeva pe furiș;
fig. a obține o situație bună prin înșelătorie. ♦
Fig. A se sustrage de la o îndatorire; a se eschiva. – Din
fr. faufiler. FOFILÁ, fofilez,
vb. I.
Refl. A se strecura neobservat, cu dibăcie, a pătrunde, a se introduce undeva pe furiș; (
fig.) a obține o situație bună prin înșelătorie. ♦
Fig. A se sustrage de la o îndatorire; a se eschiva.
!fofilá (a se ~) vb. refl.,
ind. prez. 3 se fofileáză
fofilá vb., ind. prez. 1 sg. fofiléz, 3 sg. și pl. fofileáză FOFILÁ vb. v. eschiva, fugi, scăpa, sustrage. FOFILÁ vb. refl. a se furișa cu dibăcie; (
fig.) a se schimba. (< fr. faufiler)
A SE FOFILÁ mă ~éz intranz. 1) A se strecura pe neobservate. 2) A ajunge la o situație bună prin șiretlicuri. 3) fig. A ocoli îndeplinirea unei obligații; a se eschiva; a se sustrage. /<fr. faufiler FOFILA vb. a se furișa, a se strecura, (înv. și reg.) a se șterge, (Transilv.) a se fîștica, (Mold. și Bucov.) a se șupuri, (înv.) a se fura, (fig.) a se prelinge. (S-a ~ neobservat afară.) fofila vb. v. ESCHIVA. FUGI. SCĂPA. SUSTRAGE. FOFILARE s. furișare, strecurare. (~ lui din cameră.) Fofilare dex online | sinonim
Fofilare definitie
Intrare: fofila
fofila verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: fofilare
fofilare substantiv feminin