focușor definitie

2 intrări

13 definiții pentru focușor

FOCȘÓR s. n. v. focușor.
FOCUȘÓR, focușoare, s. n. Diminutiv al lui foc1 (I 1); foculeț. [Var.: focșór s. n.] – Foc1 + suf. -ușor.
FOCȘÓR s. n. v. focușor.
FOCUȘÓR, focușoare, s. n. Diminutiv al lui foc1 (I 1); foculeț. [Var.: focșór s. n.] – Foc1 + suf. -ușor.
FOCȘÓR s. n. v. focușor.
FOCUȘÓR, focușoare, s. n. (Și în forma focșor) Diminutiv al lui foc. Mi-am făcut un focșor bun. ISPIRESCU, L. 299. Sub poală de codru verde Un focșor abia se vede. HODOȘ, P. P. 201. – Variantă: focșór s. n.
focușór s. n., pl. focușoáre
focușór s. n., pl. focușoáre
FOCȘÓR s. v. scânteioară, scânteiuță.
FOCUȘÓR s. v. foculeț.
focșor s. v. SCÎNTEIOARĂ. SCÎNTEIUȚĂ.
FOCUȘOR s. foculeț. (Au făcut un ~.)
Focu/leț, -șor v. Foca 4.

focușor dex

Intrare: focușor
focușor substantiv neutru
focșor
Intrare: Focușor
Focușor