Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru fluier─âtoare

FLUIER─éT├ôR, -O├üRE, fluier─âtori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care fluier─â. 2. S. f. Fluier (2). 3. S. f. Plant─â erbacee cu flori galbene-verzui ╚Öi cu fructe bace ro╚Öii (Tamus communis). [Pr.: flu-ie-] ÔÇô Fluier + suf. -─âtor.[1]
FLUIER─éT├ôR, -O├üRE, fluier─âtori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care fluier─â. 2. S. f. Fluier (2). 3. S. f. Plant─â erbacee cu flori galbene-verzui ╚Öi cu fructe bace ro╚Öii (Tamus communis). [Pr.: flu-ie-] ÔÇô Fluier + suf. -─âtor.
FLUIER─éTO├üRE, fluier─âtori, s. f. Fluier (2). Ce ai ├«n gur─â?... ÔÇô Un fel de fluier─âtoare. SAHIA, N. 104.
FLUIER─éT├ôR, -O├üRE, fluier─âtori, -oare, adj. Care fluier─â. Sor─â-mea-ÔÇÖnfl─âc─ârat─â, mama groas─â, tata lung ╚Öi nenea fluier─âtor (Focul, soba, co╚Öul, fumul). TEODORESCU, P. P. 225. Nenea Stan fluier─âtor (V├«ntul). GOROVEI, 397.
fluierătoáre s. f., g.-d. art. fluierătórii; pl. fluierătóri
fluierătór adj. m., pl. fluierătóri; f. sg. și pl. fluierătoáre
fluierătoáre s. f., g.-d. art. fluierătórii; pl. fluierătóri
fluierătór adj. m., pl. fluierătóri; f. sg. și pl. fluierătoáre
FLUIER─éTO├üRE s. I. ╚Öuier─âtoare. (Scoate sunete dintr-o ~.) II. (BOT.; Tamus communis) (reg.) napi-porce╚Öti-de-p─âdure (pl.), vi╚Ť─â-neagr─â.
FLUIERĂTÓR s. v. fluierar.
FLUIERĂTOÁRE ~ f. fam. Jucărie rudimentară folosită de copii pentru a fluiera; șuierătoare. [Sil. flu-ie-ră-toa-] /a fluiera + suf. ~ătoare
FLUIERĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care fluieră. [Sil. flu-ie-] /a fluiera + suf. ~ător
flu─şer├ír m. F─âc─âtor de flu─şere. C├«nt─âre╚Ť din flu─şer. Numele unor p─âs─âr─ş ├«nrudite cu beca╚Ťa, numite ╚Öi flu─şer─âtor─ş ╚Öi porc─âra╚Ö─ş (num├ęnius aqu├íticus, apo─ş oedicn├ęmus cr├ępitans, lim├│sa aegoc├ęphala, mach├íetes p├║gnax ╚Ö. a.). V. sitar.
flu─şer─âto├íre f., pl. or─ş. Vest. ╚śu─şer─âtoare.
flu─şer─ât├│r, V. flu─şerar.
╚Öu─şer─âto├íre f., pl. or─ş. Est. Flu─şer mic (de metal sa┼ş de os) ├«ntrebuin╚Ťat la dat semnale ├«n poli╚Ťie (╚Ťignal), ├«n armat─â, ├«n marin─â (siflie), la c─âile ferate ╚Ö. a. ÔÇô ├Än vest flu─şer─âtoare. V. siren─â.
FLUIER─éTOARE s. I. ╚Öuier─âtoare. (Scoate sunete dintr-o ~.) II. (BOT.; Tamus communis) (reg.) napi-porce╚Öti-de-p─âdure (pl.), vi╚Ť─â-neagr─â.
fluier─âtor s. v. FLUIERAR.
TAMUS X., FLUER─éTOARE, fam. Dioscorcaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene, 4 specii, erbacee, perene. Tulpini ag─â╚Ť─âtosre. Frunze alterne. Flori dioice, dispuse ├«n raceme axilare, cele mascule cu 6 stamine lungi, cele femele, scurte, cu 6 petale. Fruct, bac─â ro╚Öie cu c├«teva semin╚Ťe.

Fluier─âtoare dex online | sinonim

Fluier─âtoare definitie

Intrare: fluier─âtoare
fluier─âtoare substantiv feminin
Intrare: fluier─âtor
fluier─âtor adjectiv