flotor definitie

11 definiții pentru flotor

FLOTÓR, flotoare, s. n. Nume dat unor obiecte care plutesc la suprafața apei, destinate să efectueze măsurători sau reglaje ori să susțină la suprafață corpuri submersibile; plutitor. ◊ Flotor de hidroavion = fiecare dintre cele două dispozitive etanșe și umplute cu aer, fixate de aripi și de fuzelaj, care asigură plutirea unui hidroavion. – Din fr. flotteur.
FLOTÓR, flotoare, s. n. Nume dat unor obiecte care plutesc la suprafața apei, destinate să efectueze măsurători sau reglaje ori să susțină la suprafață corpuri submersibile; plutitor. ◊ Flotor de hidroavion = fiecare dintre cele două dispozitive etanșe și umplute cu aer, fixate de aripi și de fuzelaj, care asigură plutirea unui hidroavion. – Din fr. flotteur.
FLOTÓR, flotoare, s. n. 1. Plutitor1. 2. Dispozitiv care asigură forța de plutire necesară unui hidroavion în repaus la suprafața apei.
flotór s. n., pl. flotoáre
flotór s. n., pl. flotoáre
FLOTÓR s. (TEHN.) plutitor.
FLOTÓR s.n. 1. Corp care plutește la suprafața lichidului dintr-un recipient, acționând un dispozitiv care indică sau reglează nivelul lichidului; plutitor. ♦ Corp plutitor atașat unei plase pescărești ori unui dispozitiv lansat pe apă pentru a-i asigura plutirea. ♦ Cameră de aer care servește la menținerea pe suprafața apei a ouălor de țânțari. 2. Dispozitiv cu ajutorul căruia un hidroavion plutește la suprafața apei. [Pl. -oare. / < fr. flotteur].
FLOTÓR s. n. 1. sferă goală care plutește la suprafața lichidului dintr-un recipient, cu un dispozitiv care indică sau reglează nivelul lichidului; plutitor. 2. corp plutitor atașat unei plase pescărești ori unui dispozitiv lansat pe apă pentru a-i asigura plutirea. 3. baliză plutitoare care marchează punctele periculoase pentru navigație. 4. dispozitiv de plutire a hidroavioanelor. 5. cameră de aer care servește la menținerea pe suprafața apei a ouălor de țânțari. (< fr. flotteur)
FLOTÓR ~oáre n. 1) Corp care se ține pe suprafața apei (sau a altui lichid), plutind. 2) Dispozitiv cu ajutorul căruia un obiect poate pluti. /<fr. flotteur
FLOTOR s. (TEHN.) plutitor.
FLOTOR corp plutitor profilat aerodinamic din lemn sau metal închis etanș destinat plutirii și alunecării pe apă a unui hidroavion sau a altui tip de aeronavă.

flotor dex

Intrare: flotor
flotor substantiv neutru