Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

FLO├üRE, flori, s. f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuat─â ╚Öi care are de obicei o corol─â frumoas─â ╚Öi variat colorat─â. ÔŚŐ (La sg. cu ├«n╚Ťeles colectiv) Salc├ómi plini de floare. ÔŚŐ Loc. adj. ├Än floare = (despre plante) ├«nflorit, ├«n perioada ├«nfloririi; fig. (despre oameni) ├«n toat─â str─âlucirea, ├«n plin─â putere, frumos, zdrav─ân. ├Än floarea v├órstei = t├ón─âr. ÔŚŐ Expr. Floare la ureche = lucru de pu╚Ťin─â importan╚Ť─â sau gravitate, foarte u╚Öor de rezolvat. De florile m─ârului sau de flori de cuc = ├«n zadar, degeaba, gratuit. Copil din flori = copil nelegitim, bastard. A str├ónge degetele floare = a str├ónge degetele cap la cap. 2. Orice plant─â (erbacee) care face flori (I 1) colorate. 3. Compuse: floarea-soarelui = plant─â erbacee cu tulpina ├«nalt─â, cu floare mare, galben─â, ├«ndreptat─â spre soare, cultivat─â pentru semin╚Ťele ei oleaginoase; sora-soarelui (Helianthus annuus); (reg.) floarea-brumei = br├óndu╚Ö─â; (reg.) floare-domneasc─â = a) garoaf─â; b) garofi╚Ť─â-de-munte; floare-de-col╚Ť sau floarea-reginei, floarea-doamnei = mic─â plant─â erbacee, cu frunzele albicioase, pufoase ╚Öi ascu╚Ťite, dispuse ├«n jurul inflorescen╚Ťei, care cre╚Öte pe crestele st├óncoase ale mun╚Ťilor; albumeal─â, albumi╚Ť─â, edelvais (Leontopodium alpinum); floare-de-leac = plant─â cu flori galbene-aurii, cultivat─â ca plant─â decorativ─â (Ranunculus repens); floarea-Pa╚Ötelui = mic─â plant─â erbacee a c─ârei tulpin─â face o singur─â floare, de culoare alb─â sau roz (Anemone nemorosa); flori-de-paie = plant─â originar─â din Australia, cu flori dispuse ├«n capitule de diferite culori, care par uscate ca paiele; imortele (Helichrysum bracteatum). II. P. anal. 1. Desen, broderie, cus─âtur─â ├«n form─â de floare (I 1). 2. Strat de mucegai care se formeaz─â la suprafa╚Ťa vinului, a laptelui acru etc. 3. (Chim.; ├«n sintagma) Floare de pucioas─â (sau de sulf) = pulbere de pucioas─â, produs─â prin sublimarea sulfului. 4. Extremitatea caracterelor tipografice care poart─â semnul grafic ce urmeaz─â a fi imprimat. ÔÖŽ Extremitatea l─â╚Ťit─â a cuiului (care se love╚Öte cu ciocanul). ÔÖŽ (├Än sintagma) Floarea cheii = partea cheii care intr─â ├«n broasc─â sau ├«n lac─ât. III. Fig. Partea cea mai aleas─â, cea mai de seam─â; frunte, elit─â, spum─â, crem─â. ÔŚŐ (Cu sens superlativ, prin repetarea cuv├óntului ca atribut) Era floarea florilor. IV. (├Änv.) Culoare. ÔÇô Lat. flos, -ris.
FLOR├ŹI n. pr. f. pl. S─ârb─âtoare cre╚Ötin─â, care evoc─â intrarea lui Hristos ├«n Ierusalim, s─ârb─âtorit─â ├«n duminica dinaintea Pa╚Ötelui; Duminica Floriilor. ÔÇô Lat. *florilia (= Floralia).
FLOR├ŹU, -├ŹE, florii, adj. 1. (Rar) Plin de flori; ├«nflorit. 2. (Pop.; despre animale) Cu pete albe. ÔÇô Floare + suf. -iu.
FLO├üRE, flori, s. f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuat─â ╚Öi care are de obicei o corol─â frumoas─â ╚Öi variat colorat─â. ÔŚŐ (La sg. cu ├«n╚Ťeles colectiv) Salc├ómi plini de floare. ÔŚŐ Loc. adj. ├Än floare = (despre plante) ├«nflorit, ├«n perioada ├«nfloririi; fig. (despre oameni) ├«n toat─â str─âlucirea, ├«n plin─â putere, frumos, zdrav─ân. ├Än floarea v├órstei = t├ón─âr. ÔŚŐ Expr. Floare la ureche = lucru de pu╚Ťin─â importan╚Ť─â sau gravitate, foarte u╚Öor de rezolvat. De florile m─ârului sau de flori de cuc = ├«n zadar, degeaba, gratuit. Copil din flori = copil nelegitim, bastard. A str├ónge degetele floare = a str├ónge degetele cap la cap. 2. Orice plant─â (erbacee) care face flori (I 1) colorate. 3. Compuse: floarea-soarelui = plant─â erbacee cu tulpina ├«nalt─â, cu floare mare, galben─â, ├«ndreptat─â spre soare, cultivat─â pentru semin╚Ťele ei oleaginoase; sora-soarelui (Helianthus annuus); (reg.) floarea-brumei = br├óndu╚Ö─â; (reg.) floare-domneasc─â = a) garoaf─â; b) garofi╚Ť─â-de-munte; floare-de-col╚Ť sau floarea-reginei, floarea-doamnei = mic─â plant─â erbacee, cu frunzele albicioase, pufoase ╚Öi ascu╚Ťite, dispuse ├«n jurul inflorescen╚Ťei, care cre╚Öte pe crestele st├óncoase ale mun╚Ťilor; albumeal─â, albumi╚Ť─â, edelvais (Leontopodium alpinum); floare-de-leac = plant─â cu flori galbene-aurii, cultivat─â ca plant─â decorativ─â (Ranunculus repens); floarea-Pa╚Ötelui = mic─â plant─â erbacee a c─ârei tulpin─â face o singur─â floare, de culoare alb─â sau roz (Anemone nemorosa); flori-de-paie = plant─â originar─â din Australia, cu flori dispuse ├«n capitule de diferite culori, care par uscate ca paiele; imortele (Helichrysum bracteatum). II. P. anal. 1. Desen, broderie, cus─âtur─â ├«n form─â de floare (I 1). 2. Strat de mucegai care se formeaz─â la suprafa╚Ťa vinului, a laptelui acru etc. 3. (Chim.; ├«n sintagma) Floare de pucioas─â (sau de sulf) = pulbere de pucioas─â, produs─â prin sublimarea sulfului. 4. Extremitatea caracterelor tipografice care poart─â semnul grafic ce urmeaz─â a fi imprimat. ÔÖŽ Extremitatea l─â╚Ťit─â a cuiului (care se love╚Öte cu ciocanul). ÔÖŽ (├Än sintagma) Floarea cheii = partea cheii care intr─â ├«n broasc─â sau ├«n lac─ât. III. Fig. Partea cea mai aleas─â, cea mai de seam─â; frunte, elit─â, spum─â, crem─â. ÔŚŐ (Cu sens superlativ, prin repetarea cuv├óntului ca atribut) Era floarea florilor. IV. (├Änv.) Culoare. ÔÇô Lat. flos, -ris.[1]
FLOR├ŹI s. f. pl. S─ârb─âtoare cre╚Ötin─â, care cade ├«n duminica dinaintea Pa╚Ötelui; duminica Floriilor. ÔÇô Lat. *florilia (= Floralia).
FLOR├ŹU, -├ŹE, florii, adj. 1. (Rar) Plin de flori; ├«nflorit. 2. (Pop.; despre animale) Cu pete albe. ÔÇô Floare + suf. -iu.
FLO├üRE, flori, s. f. I. 1. Parte a plantei, care cuprinde organele de reproducere sexuat─â, ╚Öi care are de obicei o corol─â frumos ╚Öi variat colorat─â. C├«╚Ťiva fl─âc─âi, pe din afara gardului, ocheau fetele ╚Öi glumeau, lovindu-le cu c├«te o floare. BUJOR, S. 95. ├Än bra╚Ťul drept Avea flori albe, dragi odoare, ╚śi flori avea la-ncing─âtoare ╚śi-n m├«n─â flori, ╚Öi flori la piept ╚śi ├«ns─â╚Öi ea era o floare. CO╚śBUC, P. II 258. Flori albastre tremur-ude ├«n v─âzduhul t─âm├«iet. EMINESCU, O. I 85. ÔŚŐ (Adesea la sg., cu ├«n╚Ťeles colectiv) Salc├«mii plini de floare Se uit─â lung spre sat. TOP├ÄRCEANU, S. A. 45. M─â sui ├«nceti╚Öor ├«n teiul care te adormea de mirosul floarei. CREANG─é, A. 53. C├«mpul floare nu avea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 491. ÔŚŐ Fig. Ve╚Önic floarea fericirii pe p─âm├«nt va fi ├«n floare, C├«nd ├«n lumea cuget─ârii, cugetarea va fi soare. BELDICEANU, P. 126. ÔŚŐ Loc. adj. ├Än floare = a) ├«nflorit, ├«n perioada ├«nfloririi. Un miros de salc├«mi ├«n floare venea dinspre gr─âdin─â. SANDU-ALDEA, U. P. 31. V─âzu struguri, unii cop╚Ťi... al╚Ťii agurid─â ╚Öi al╚Ťii tocmai ├«n floare. ISPIRESCU, L. 146; b) (fig.) ├«n plin─â str─âlucire, frumos, zdrav─ân, puternic. Mureau pe r├«nd, C├«nd oameni ├«n floare ╚Öi c├«nd Micu╚Ťii din fa╚Öe. TOMA, C. V. 327. Ci tu r─âm├«i ├«n floare, ca luna lui april. EMINESCU, O. I 128. Un voinicel ├«n floare pe-un alb fugar c─âlare. ALECSANDRI, O. 211. ├Än floarea v├«rstei = t├«n─âr. B─âtr├«ni s├«nt prea pu╚Ťini, mai to╚Ťi oamenii ├«n floarea v├«rstei. BART, S. M. 34. ÔŚŐ Expr. Floare la ureche = lucru de pu╚Ťin─â ├«nsemn─âtate, care nu produce ├«ngrijorare. Ale noastre s├«nt flori la ureche pe l├«ng─â cele ce spune ├«n c─âr╚Ťi. CREANG─é, A. 22. De florile m─ârului sau de flori de cuc = ├«n zadar, degeaba, f─âr─â nici un folos. Nu-i trebui lui Mercur s─â alerge mult, c─âci nu doar─â de florile m─ârului era el zeu alerg─âtor. ISPIRESCU, U. 7. Nu-l ducem noi la sp├«nzur─âtoare numai a╚Öa de flori de cuc. CREANG─é, P. 332. N-am crescut-o eu, n-am desc├«ntat-o eu... de flori de cuc?... Adelu╚Ťa-i a mea. ALECSANDRI, T. I 355. ÔŚŐ (Adverbial; ├«n expr.) A str├«nge degetele floare = a str├«nge degetele cap la cap. F─âceai m├«na puic─â, str├«ng├«nd degetele floare. DELAVRANCEA, la TDRG. 2. Orice plant─â (erbacee) care face flori colorate. S─â-╚Öi caute mireas─â, Sub╚Ťire ca o floare. GOGA, P. 97. Floarea cu coroana aurie se cl─âtin─â u╚Öor spre copil─â, la adierea v├«ntului. IBR─éILEANU, S. 11. Jelui-m-a╚Ö florilor De dorul surorilor. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 192. ÔŚŐ (Poetic) Nastasia s-a ├«ntors la moar─â plin─â de ├«ncredere, ca ╚Öi cum ar fi crescut ├«n ea o floare. SADOVEANU, M. C. 154. 3. Compuse: floarea-soarelui = plant─â erbacee din familia compozeelor, cu tulpina ├«nalt─â p├«n─â la 2 metri, cu floarea galben─â ├«ndreptat─â spre soare; e cultivat─â pentru semin╚Ťele ei oleaginoase (Helianthus annuus); sora-soarelui, r─âs─ârit─â. Ora╚Öul vechi, cu izul am─ârui, Azi, ├«╚Öi ├«ntoarce fa╚Ťa spre uzin─â Ca, dup─â soare, floarea-soarelui. CASSIAN, H. 50. Bolta ╚Öi-a cernit n─âframa Ca o mam─â ├«ntristat─â, Floarea-soarelui pe c├«mpuri Pleac─â fruntea-ng├«ndurat─â. GOGA, P. 64. Floarea-soarelui, b─âtr├«n─â, De pe-acum se sperie C-au s─â-i cad─â ├«n ╚Ť─âr├«n─â Din╚Ťii, de mizerie. TOP├ÄRCEANU, S. A. 65; (Mold.) floarea-brumei = br├«ndu╚Ö─â. Leona are obicei de str├«nge, toamna, cepe de br├«ndu╚Ö─â, care la noi se cheam─â ┬źfloarea-brumei┬╗. SADOVEANU, N. F. 35. ├Än jurul lor r─âs─âreau ici-colo din ╚Ť─âr├«na s─ârac─â br├«ndu╚Öe, florile-brumei. id. F. J. 364; (Transilv.) floare-domneasc─â = garoaf─â, garofi╚Ť─â-de-munte. La fere╚Öti Cu flori-domne╚Öti, Dar ├«n cas─â? Floare-aleas─â. HODO╚ś, P. P. 61; floare-de-col╚Ť sau (├«nvechit) floarea-reginei, floarea-doamnei = mic─â plant─â erbacee din familia compozeelor, cu frunzele albe, catifelate, ascu╚Ťite ╚Öi dispuse ├«n jurul inflorescen╚Ťei; cre╚Öte ├«n regiunea alpin─â (Gnaphalium leontopodium); albumeal─â. Adela va r─âm├«nea pentru tine mereu st├«nca pe care cre╚Öte floarea-reginei. IBR─éILEANU, A. 186; floarea-pa╚Ötilor = breab─ân. II. 1. Desen, pictur─â, broderie, ornament etc., ├«n form─â de floare (I). Vestm├«nt avea ╚Ťesut ├«n floare ╚śi-un br├«u purta pe-ncing─âtoare. CO╚śBUC, P. I 122. O n─âfram─â cusut─â frumos cu flori de m─âtas─â. CREANG─é, A. 92. ÔŚŐ Fig. Lumina zilei, florile de umbr─â ╚Öi de lumin─â din poieni... toate cereau ceva sufletului ei. SADOVEANU, O. IV 484. Gerul... depune flori de iarn─â pe cristalul ├«nghe╚Ťat. ALECSANDRI, P. A. 113. 2. Strat de mucegai care se formeaz─â la suprafa╚Ťa vinului, bor╚Öului, laptelui acru etc. Iar de vre╚Ťi ├«n poloboace s─â nu prind─â vinul floare, Face╚Ťi cum f─âceau str─âbunii: la arminden be╚Ťi pelin! BELDICEANU, P. 54. 3. (Chim., ├«n expr.) Floare de pucioas─â = pulbere de pucioas─â, produs─â prin sublimarea sulfului. 4. Capul sau fa╚Ťa caracterelor tipografice (spre deosebire de suportul pe care s├«nt aplicate). ÔÖŽ Extremitatea l─â╚Ťit─â a cuiului unde se bate cu ciocanul. Floarea pironului. ÔŚŐ (├Än expr.) Floarea cheii = parte a cheii care intr─â ├«n broasc─â sau ├«n lac─ât. III Fig. Partea cea mai aleas─â, cea mai de seam─â; frunte, elit─â. S├«nt dou─âzeci ╚Öi ╚Öapte de ani ├«ncheia╚Ťi, de c├«nd pieri floarea Moldovei la R─âzboieni. DELAVRANCEA, A. 9. O, tu nici visezi, b─âtr├«ne, c├«╚Ťi ├«n cale mi s-au pus! Toat─â floarea cea vestit─â a ├«ntregului Apus. EMINESCU, O. I 146. ├Än poiana t─âinuit─â, unde zbor luciri de lun─â, Floarea oaspe╚Ťilor luncii cu gr─âbire se adun─â. ALECSANDRI, O. 184. ÔŚŐ (Cu sens de superlativ prin repetarea cuv├«ntului ca atribut) P├«nvineai, bade, la noi, Eram floarea florilor, Dr─âgu╚Ťa feciorilor. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 158. IV. (├Änvechit ╚Öi arhaizant) Culoare. V├«ntul ├«i s─âlta-n cosi╚Ť─â ╚śi-i f─âcea floare-n obraz. CO╚śBUC, P. I 49. ╚śi-apoi ce vin! De era ro╚Ö, b─âtea-n floarea rubinului. CONTEMPORANUL, VI 385. S├«nt acum trii polcuri de dragoni... ├«mbr─âca╚Ťi ├«n ro╚Öu, afar─â de frac, care ├«i ca a ulanilor rus─â╚Öti, iar floarea postavului ca a o╚Ötenilor moldovine╚Öti. KOG─éLNICEANU, S. 44. V. (├Än expr.) Copil din flori = copil nelegitim.
FLOR├ŹI s. f. (├Än religia cre╚Ötin─â) Duminica dinaintea pa╚Ötelui. Departe-a╚Ö vrea de-aici s─â vii ├Än alte lumi senine, ├Än diminea╚Ťa de florii S─â m─â cunun cu tine. GOGA, P. 41. Aproape de florii, profesorul Nanu mi-a dat drumul acas─â. CREANG─é, O. A. 286.
FLOR├ŹU, -├ŹE, florii, adj. (Neobi╚Önuit) Plin de flori, ├«nflorit. V─âd marea-ntins─â a c─ârei val E limpede ca un cristal ╚śi-n fundul lumei se love╚Öte De-un plai floriu, necunoscut. ALECSANDRI, P. II 522.
P├Ź╚śCA-N-FLOARE s. f. Grangur. Mai erau brani╚Öti ca ale Cornetului ╚Öi Ad├«ncatei, ├«n care s─â viersuiasc─â pi╚Öca-n-floare cu pene de aur ╚Öi cu cioc de mierl─â. MACEDONSKI, O. III 135.
floáre s. f., g.-d. art. flórii; pl. flori
!flo├íre-de-c├│l╚Ť (plant─â) s. f., g.-d. art. fl├│rii-de-c├│l╚Ť; pl. flori-de-c├│l╚Ť
!floáre-de-leác (plantă) s. f., g.-d. art. flórii-de-leác; pl. flori-de-leác
!flo├íre-domne├ísc─â (plant─â) s. f., g.-d. art. fl├│rii-domn├ę╚Öti; pl. flori-domn├ę╚Öti
!floárea-brúmei (plantă) s. f. art., g.-d. art. flórii-brúmei
!floárea-doámnei (plantă) s. f. art., g.-d. art. flórii-doámnei
!floárea-Páștelui / floárea-Páștilor (plantă) s. f. art., g.-d. art. flórii-Páștelui / flórii-Páștilor
!flo├írea-reg├şnei (plant─â) s. f. art., g.-d. art. fl├│rii-reg├şnei
!floárea-soárelui (plantă) s. f. art., g.-d. art. flórii-soárelui
flori-de-páie (plantă) s. f. pl.
Flor├şi s. propriu f. pl., art. Flor├şile
flor├şu (rar) adj. m., f. flor├şe; pl. m. ╚Öi f. flor├şi
!p├ş╚Öc─â-n-flo├íre (pas─âre) (reg.) s. m.
floáre s. f., g.-d. art. flórii; pl. flori
flo├íre-de-col╚Ť s. f., g.-d. art. fl├│rii-de-col╚Ť; pl. fl├│ri-de-col╚Ť
floáre-de-leác s. f., g.-d. art. flórii-de-leác
flo├íre-domne├ísc─â s. f., g.-d. art. fl├│rii-domn├ę╚Öti; pl. fl├│ri-domn├ę╚Öti
floárea-brúmei s. f.
floárea-doámnei s. f.
floárea-Páștelui/floárea-Páștilor s. f.
flo├írea-reg├şnei s. f.
floárea-soárelui s. f., g.-d. art. flórii-soárelui; pl. art. flórile-soárelui
flóri-de-páie s. f. pl.
Flor├şi s. pr. f. pl., art. Flor├şile
flor├şu adj. m., f. flor├şe; pl. m. ╚Öi f. flor├şi
p├ş╚Öc─â-n-flo├íre s. m.
DUMINICA FLOR├ŹILOR s. (BIS.) florii (pl.), (reg.) duminica vl─âstarilor, staurile florii (pl.).
FLOÁRE s. v. elită, lamură.
FLO├üRE s. 1. (BOT.) (Transilv., Ban. ╚Öi prin Mold.) pan─â. (Poart─â o ~ la p─âl─ârie.) 2. (BOT.) floarea-c─âlug─ârului (Saponaria vaccaria) = (reg.) v─âc─âric─â, v─âcari╚Ť─â; floarea-cucului (Lychnis flos cuculi) = (reg.) cuculeas─â; floarea-miresei (Spirarea vanhouttei) = (rar) spirea; floarea-pa╚Ötelui (Anemone nemorosa) = (reg.) g─âinu╚Öe (pl.), oi╚Ť─â, p─âscu╚Ť─â, p─â╚Öti╚Ť─â, turcule╚Ť, floarea-o╚Ötilor, floarea-p─âs─ârilor, floarea-v├óntului, p├óinea-pa╚Ötelui; floarea-pa╚Ötilor v. p─â╚Öti╚Ť─â; floarea-p─âs─ârilor v. p─â╚Öti╚Ť─â; floarea-raiului (Chrysanthemum cinerariifolium) = (prin Munt.) mu╚Öe╚Ťel; floarea-reginei (Leontopodium alpinum) = albumeal─â, albumi╚Ť─â, floare-de-col╚Ť, (rar) edelvais, (reg.) floco╚Öele (pl.), stelu╚Ť─â, floarea-doamnei; floarea-soarelui (Helianthus annuus) = (├«nv. ╚Öi pop.) soarea-soarelui, (pop.) sora-soarelui, (reg.) raz─â, rujoanc─â, soreanc─â, r─âsarea-soarelui, ruja-soarelui, (Mold.) r─âs─ârit─â, soric─â; floarea-v├óntului-galben─â v. p─â╚Öti╚Ť─â; floare-de-col╚Ť v. floarea-reginei; floare-de-leac (Ranunculus repens) = (reg.) bujorel, galbenele (pl.), piciorul-coco╚Öului; floare-de-perin─â (Anthemis tinctoria) = (reg.) iarb─â-de-perin─â; flori-de-paie (Helichrysum bracteatum) = imortel─â, (rar) nemuritoare, (reg.) cununi╚Ť─â. 3. (pop.) spum─â. (~ vinului.) *4. (fig.) caimac, sm├ónt├ón─â, spum─â. (El a cules ~, nou─â ne-a l─âsat ce-a fost mai prost.)
FLOARE-DE-CEÁPĂ s. v. narcisă.
FLOARE-DE-LEÁC s. v. gălbenea, piciorul-cocoșului.
FLOARE-DE-TRÂNJI s. v. coroniște.
FLOARE-DOMNE├üSC─é s. v. garoaf─â de munte, garoaf─â s─âlbatic─â, garofi╚Ť─â, surguci, topora╚Ö, violet─â, viorea.
FLOAREA-BRÚMEI s. v. brândușă.
FLOAREA-DO├üMNEI s. v. albumeal─â, albumi╚Ť─â, floarea-reginei, floare-de-col╚Ť.
FLOAREA-LUI-SÂNTIÓN s. v. drăgaică, sânziană.
FLOAREA-P├ü╚śTELUI s. v. dedi╚Ťel.
FLOAREA-P├ü╚śTILOR s. v. popilnic.
FLOAREA-ST├ÜPULUI s. v. melis─â, roini╚Ť─â.
FLORI-DE-IERUSAL├ŹM s. pl. v. steli╚Ť─â.
FLOR├ŹI s. pl. (BIS.) duminica floriilor, (reg.) duminica vl─âstarilor, staurile-florii (pl.).
PI╚śC─é-N-FLO├üRE s. v. grangur.
flo├íre (fl├│ri), s. f. ÔÇô 1. Parte a plantei care are o corol─â frumoas─â ╚Öi variat colorat─â. ÔÇô 2. Ornament floral ╚Öi, de aici, ornament ├«n general. ÔÇô 3. Partea cea mai aleas─â, frunte, elit─â, crem─â. ÔÇô 4. Strat de mucegai care se formeaz─â la suprafa╚Ťa vinului. ÔÇô 5. Partea exterioar─â a pielii t─âb─âcite. ÔÇô 6. (Pl.) Ciclu, soroc, menstrua╚Ťie. ÔÇô 7. V├«rf de burghiu. ÔÇô 8. Parte a cheii care intr─â ├«n broasc─â. ÔÇô 9. Extremitate a caracterelor tipografice. ÔÇô 10. Parfum, savoare a b─âuturii. ÔÇô 11. (├Änv.) Culoare. ÔÇô Mr. floare, megl. floari. Lat. fl┼Źrem (Pu╚Öcariu 623; Candrea-Dens., 604; REW 3390; DAR), cf. it. fiore, prov., cat., sp., port. flor, fr. fleur. Sensul 6, rar, este romantic (dup─â Capidan, Dacor., I, 331, din lat. fluores, cf. Spitzer, Archiv., CXXXIX, 89; cf. ╚Öi alb. ljulje ÔÇ×floareÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×menstrua╚ŤieÔÇŁ). Sensul 11 este un calc lingvistic, f─âr─â circula╚Ťie popular─â, din sl. cv─Ľt┼ş (DAR). Der. florar, s. n. (vaz─â; luna mai; dreptar pentru linii curbe); flor─âreas─â, s. f. (v├«nz─âtoare de flori); flor─ârie, s. f. (magazin de flori); florian (var. florinte, florin╚Ťel), s. m. (pas─âre, brot─âcel, Ligurinos chloris); floricic─â (var. floricea), s. f. (dim. al lui floare; boab─â de porumb pr─âjit─â ╚Öi cr─âpat─â); Florii, s. f. pl. (s─ârb─âtoare cre╚Ötin─â ce cade ├«n duminica de dinaintea Pa╚Ötelui, Duminica Floriilor), der. intern (Rosetti, I, 159), care este pus ├«n leg─âtur─â cu lat. Floralia, prin intermediul unei forme vulg. *florilia (Candrea-Dens., 605; DAR); ├«nflori (var. flori), vb. (a face floare; a se dezvolta, a progresa; a ├«mpodobi, a ├«nfrumuse╚Ťa; a aranja, a g─âti; a face floare vinul); ├«nfloritor, adj. (care ├«nflore╚Öte); ├«nfloritur─â, s. f. (ornament); ├«nflora, vb. (a ├«mpodobi cu flori; Bucov., a preg─âti culorile vegetale; a ciopli, a sculpta). Cf. flor. Din rom. provine sb. flore─Źika ÔÇ×varietate de guvidÔÇŁ.
flor (flo├ír─â), adj. ÔÇô Blond, cu p─ârul ro╚Öcat. ÔÇô Mr. flor. Lat. florus (Pascu, Beitr├Ąge, 16; Pascu, I, 86). Cuv├«nt rar ├«n rom., abia dac─â a fost atestat ├«n mr. Constituie o explica╚Ťie mai bun─â pentru toate numele de persoane ╚Öi de animale ├«n general se pun ├«n leg─âtur─â cu floare, cum s├«nt: Florea, Florin, Floarea, Florica pentru persoane, Floraia pentru vaci, Florean, Floril─â, pentru boi, Floran pentru c├«ini. ├Än general aceste nume se dau unor persoane sau animale cu p─ârul galben; ├«ns─â prin etimologie popular─â se dau adesea ╚Öi unor animale care se nasc ├«n s─âpt─âm├«na Duminica floriilor. ÔÇô Der. floriu, adj. (b─âl╚Ťat cu ro╚Öu).
FLO├üRE flori f. 1) Organ de reproducere al plantelor superioare av├ónd o corol─â frumoas─â ╚Öi viu colorat─â. ~ de tei. ÔŚŐ ├Än ~ a) care se afl─â ├«n perioada ├«nfloririi; b) frumos ╚Öi puternic. A da ├«n ~ a ├«ncepe s─â ├«nfloreasc─â. ├Än ~ea v├órstei t├ón─âr. ~ la ureche se spune despre un lucru u╚Öor de ├«ndeplinit. De florile m─ârului (sau de flori de cuc) f─âr─â nici un folos; degeaba. 2) Plant─â erbacee cu organul reproducerii frumos colorat ╚Öi pl─âcut mirositor. ~ de c├ómp. ÔŚŐ Copil din flori copil n─âscut ├«n afara c─âs─âtoriei; bastard. ~ea-soarelui plant─â erbacee agricol─â cu flori mari galbene, cultivat─â pentru semin╚Ťele ei, din care se extrage ulei comestibil. ~ea brumei br├óndu╚Ö─â. ~ea-gr├óului alb─âstri╚Ť─â. ~ -domneasc─â garofi╚Ť─â de munte. 3) Orice plant─â cultivat─â ├«n scopuri ornamentale. Flori de camer─â. 4) Imagine ├«n forma organului de reproducere al plantelor (desenat─â, pictat─â etc.). Rochie cu flori. 5) Strat de mucegai care acoper─â unele lichide (vin, moare, dulcea╚Ť─â etc.). 6) Partea superioar─â mai lat─â a unui obiect alungit (cui, caracter tipografic etc.). 7) fig. Partea cea mai de frunte; elit─â. ~ea tineretului. 8) pop. Ro╚Öea╚Ťa obrazului. 9) ├«nv. Culoare frumoas─â. [G.-D. florii] /<lat. flos, ~oris
FLOR├ŹI f. pl. S─ârb─âtoare cre╚Ötin─â ├«n cinstea intr─ârii lui Isus Hristos ├«n Ierusalim, care cade ├«n duminica dinaintea Pa╚Ötelui; Duminica Floriilor. /<lat. florilia
FLOR├ŹU ~e (~i) 1) ├«nv. Care are flori. 2) fam. (despre animale) Care are pete albe. [Sil. flo-riu] /floare + suf. ~iu
pișcă-n floáre s.m. (reg.) 1. grangur, firă. 2. mierlă. 3. sturz.
floare f. 1. totalitatea organelor ce serv─â la reproducerea gr─âuntelui; 2. plant─â de ornament; 3. podoabe de stil: flori de retoric─â; floare la ureche, bagatel─â: necazurile noastre sunt flori la ureche pe l├óng─â cele ce se spun ├«n c─âr╚Ťi CR.; de florile m─ârului (de flori de cuc), ├«n zadar, f─âr─â folos; 4. ce-i pe dÔÇÖasupra: floarea laptelui; floarea cheii, din╚Ťii cheii ce intr─â ├«n broasc─â; 5. ceeace-i mai frumos, mai bun: toat─â floarea cea vestit─â a ├«ntregului Apus EM.; 6. fig. se zice de lucruri cari sunt ├«n toat─â puterea, frumuse╚Ťea, str─âlucirea lor: floarea tinere╚Ťelor; 7. mucezeala pe p├óine, ca╚Ö, vin; 8. nume de plante; floare bro╚Öteasc─â, floare ce cre╚Öte prin locuri umede (Ranunculus acris); floare de perin─â, ├«ntrebuin╚Ťat─â de popor spre a colora ├«n galben (Anthemis tinctoria); floarea c─âlug─ârului, plant─â verde alb─âstrie cu flori ro╚Öiatice (Vaccaria); floare frumoas─â, b─ânu╚Ťei; floarea gr├óului, alb─âstri╚Ť─â; floarea reginei, edelweis; floarea soarelui, sora-soarelui; floarea v├óntului, mic─â plant─â ce cre╚Öte prin p─âduri ╚Öi tufi╚Öuri umbroase (Anemone nemorosa). [Lat. FLOREM].
Florii f. pl. Dumineca înainte de Paști, când se împart flori în biserică.
pi╚Öc─âÔÇÖn-floare m. numele bucovinean al grangurului.
flo├íre f., pl. flor─ş (lat. flos, fl├│ris m., it. fiore m. ├«n sud ╚Öi f. ├«n nord; pv. cat. sp. pg. flor f., fr. fleur f. E rud─â cu germ. blume). Acea parte dintrÔÇÖun vegetal care con╚Ťine unu sa┼ş am├«ndo┼ş─â organele reproductoare ╚Öi care de multe or─ş e ornat─â cu color─ş str─âlucitoare ╚Öi se deschide prim─âvara. Plant─â care produce flor─ş frumoase. Mucega─ş pe un lichid or─ş ╚Öi pe alt-ceva. Chim. Produs u╚Öor ╚Öi volatil ob╚Ťinut pin sublimare sa┼ş descompunere: floare de puc─şoas─â. Ornament de metal or─ş de pele la gaura u╚Öi─ş ca s─â nÔÇÖo road─â cheia. Fig. Partea cea ma─ş bun─â, elit─â: floarea armate─ş. Ornament poetic ├«n vorbire: flor─ş retorice. Floarea et─â╚Ťi─ş, tinere╚Ťa; floarea chei─ş, partea care intr─â ├«n broasc─â. Floare la ureche, lucru u╚Öor, fleac: pentru mine e floare la ureche a trece Dun─ârea ├«n not. De florile m─ârulu─ş (sa┼ş cuculu─ş), degeaba, f─âr─â folos. Aceast─â basma e alb─â floare (sa┼ş curat─â floare) e ca floarea de alb─â. A fi ├«n floare, a fi ├«n timpu cele─ş ma─ş mar─ş str─âlucir─ş (cum e p. om tinere╚Ťa, p. o societate bunu mers ╚Ö. a.). Copil din flor─ş, bastard. Bot. Floarea c─âlug─ârulu─ş, v─âc─âric─â. Floare de cear─â, cear─â. Floare domneasc─â (Trans.), garof─â. Floarea gr├«ulu─ş, alb─âstri╚Ť─â. Floarea regine─ş, tudeli╚Ť─â. Floarea soarelu─ş (pin Mold. ╚Öi soarea soarelu─ş ╚Öi r─âs─ârit─â), o mare plant─â erbacee din familia compuselor, heli├ínthus anuus (ajunge p├«n─â la o ├«n─âl╚Ťime de do─ş metri, face flor─ş foarte mar─ş galbene cu o mul╚Ťime de semin╚Ťe oleaginoase, care se m─ân├«nc─â ca medicament contra vermelu─ş numit panglic─â. E originar─â din Per├║ ╚Öi Mexic. V. eliotrop, eliant). Floarea v├«ntulu─ş, traducerea numelu─ş anemone─ş. Floarea vo─şniculu─ş, usturoi╚Ť─â. ÔÇô ├Än Cod. Vor. ╚śi froare. ÔÇô Florile-s organele reproductoare ale plante─ş, c─âÔÇÖn ele se formeaz─â semin╚Ťele. O floare se compune dintrÔÇÖun c├ílice (format dintrÔÇÖun num─âr variabil de sepale), dintrÔÇÖo corol─â (compus─â ╚Öi ─şa din petale), din stamine (care a┼ş fiecare un s─âcule╚Ť numit anter─â (plin de polen) ╚Öi din pistil (ovar, stil ╚Öi stigmate), care, dezvolt├«ndu-se, devine fruct. Coada flori─ş sa┼ş fructulu─ş se nume╚Öte ped├║ncul.
flori─ş f. pl. (d. flor─ş). O s─ârb─âtoare ├«n Duminica din aintea Pa╚Ötelu─ş ├«n amintirea intr─âri─ş lu─ş Hristos ├«n ─Čerusalim ╚Öi la care se obi╚Önue╚Öte a se ╚Ťinea ├«n m├«n─â ramur─ş de salcie (m├«╚Ťi╚Öor─ş). V. staul.
pi╚Öc─âÔÇÖn-flo├íre sa┼ş -flor─ş m. f─âr─â pl. Buc. Gangur.
DUMINICA FLORIILOR s. (BIS.) florii (pl.), (reg.) duminica vl─âstarilor, staurile florii (pl.).
floare s. v. ELIT─é. LAMUR─é.
FLOARE s. 1. (BOT.) (Transilv., Ban. ╚Öi prin Mold.) pan─â. (Poart─â o ~ la p─âl─ârie.) 2. (BOT.) floarea-c─âlug─ârului (Saponaria vaccaria) = (reg.) v─âc─âric─â, v─âc─âri╚Ť─â; floarea-cucului (Lychnis flos cuculi) = (reg.) cuculeas─â; floarea-miresei (Spirarea vanhouttei) = (rar) spirea; floarea-pa╚Ötelui (Anemone nemorosa) = (reg.) g─âinu╚Öe (pl.), oi╚Ť─â, p─âscu╚Ť─â, p─â╚Öti╚Ť─â, turcule╚Ť, floarea-o╚Ötilor, floarea-p─âs─ârilor, floarea-v├«ntului, p├«inea-pa╚Ötelui; floarea-pa╚Ötilor (Anemone ranunculoides) = g─âinu╚Ö─â, g─âlbenele (pl.), p─â╚Öti╚Ť─â, dedi╚Ťei-galbeni (pl.), floarea-p─âs─ârilor, floarea-v├«ntului-galben─â, (reg.) breab─ân, p─âscu╚Ť─â, turcule╚Ť, zlac, muscerici-galbeni (pl.), p├«inea-pa╚Ötelui; floarea-p─âs─ârilor (Anemone ranunculoides) = g─âinu╚Ö─â, g─âlbenele (pl.), p─â╚Öti╚Ť─â, dedi╚Ťei-galbeni (pl.), floarea-pa╚Ötilor, floarea-v├«ntului-galben─â, (reg.) breab─ân, p─âscu╚Ť─â, turcule╚Ť, zlac, muscerici-galbeni (pl.), p├«inea-pa╚Ötelui; floarea-raiului (Chrysanthemum cinerariifolium) = (prin Munt.) mu╚Öe╚Ťel; floarea-reginei (Leontopodium alpinum) = albumeal─â, albumi╚Ť─â, floare-de-col╚Ť, (rar) edelvais, (reg.) floco╚Öele (pl.), stelu╚Ť─â, floarea-doamnei; floarea-soarelui (Helianthus annuus) = (├«nv. ╚Öi pop.) soarea-soarelui, (pop.) sora-soarelui, (reg.) raz─â, rujoanc─â, soreanc─â, r─âsarea-soarelui, ruja-soarelui, (Mold.) r─âs─ârit─â, soric─â; floarea-v├«ntului-galben─â (Anemone ranunculoides) = g─âinu╚Ö─â, g─âlbenele (pl.), p─â╚Öti╚Ť─â, dedi╚Ťei-galbeni (pl.), floarea-pa╚Ötilor, floarea-p─âs─ârilor, (reg.) breab─ân, p─âscu╚Ť─â, turcule╚Ť, zlac, muscerici-galbeni (pl.), p├«inea-pa╚Ötelui; floare-de-col╚Ť (Leontopodium alpinum) = albumeal─â, albumi╚Ť─â, floarea-reginei, (rar) edelvais, (reg.) floco╚Öele (pl.), stelu╚Ť─â, floarea-doamnei; floare-de-leac (Ranunculus repens) = (reg.) bujorel, g─âlbenele (pl.), piciorul-coco╚Öului; floare-de perin─â (Anthemis tinctoria) = (reg.) iarb─â-de-perin─â. 3. (pop.) spum─â. (~ vinului.) 4.* (fig.) caimac, sm├«nt├«n─â, spum─â. (El a cules ~, nou─â ne-a l─âsat ce-a fost mai prost.)
floare-de-ceap─â s. v. NARCIS─é.
floare-de-leac s. v. G─éLBENEA. PICIORUL-COCO╚śULUI.
floare-de-tr├«nji s. v. CORONI╚śTE.
floare-domneasc─â s. v. GAROAF─é-DE-MUNTE. GAROAF─é-S─éLBATIC─é. GAROFI╚Ü─é. SURGUCI. TOPORA╚ś. VIOLET─é. VIOREA.
floarea-brumei s. v. BR├ÄNDU╚ś─é.
floarea-doamnei s. v. ALBUMEALĂ. ALBUMIȚĂ. FLOAREA-REGINEI. FLOARE-DE-COLȚ.
floarea-lui-Sântion s. v. DRĂGAICĂ. SÎNZIANĂ.
floarea-paștelui s. v. DEDIȚEL.
floarea-paștilor s. v. POPILNIC.
floarea-stupului s. v. MELISĂ. ROINIȚĂ.
flori-de-Ierusalim s. pl. v. STELIȚĂ.
FLORI-DE-PAIE s. pl. (BOT.; Helichrysum bracteatum) imortel─â, (rar) nemuritoare, (reg.) cununi╚Ť─â.
FLORII s. pl. (BIS.) duminica floriilor, (reg.) duminica vl─âstarilor, staurile-florii (pl.).
staurile-florii s. pl. v. DUMINICA FLORIILOR. FLORII.
flo├íre, flori, s.f. ÔÇô 1. (bot.) Floarea Pa╚Ötelui, plant─â erbacee a c─ârei tulpin─â face o singur─â floare, de culoare alb─â sau roz─â (Anemone nemorosa). Semnalat─â ├«n zona Chiuzbaia, vf. Igni╚Ö (Monumente, 1976: 50). Ôľá Floare domneasc─â ÔÇ×mu╚Öcat─âÔÇŁ. ÔÖŽ Floare de col╚Ť, plant─â caracterizat─â printr-o tulpin─â firav─â, cu frunze ├«nguste, l├ónoase, care poart─â ├«n v├órf un grup de frunze ├«n form─â de stea, acoperite cu o p├ósl─â deas─â de peri╚Öori (Leontopodium alpinum). ├Än Maramure╚Ö, se mai nume╚Öte floare de st├ónc─â, floarea reginei, stelu╚Ť─â, albumeal─â, floco╚Öic─â, mucezea. Este originar─â din Asia Central─â. ├Än Maramure╚Ö, e semnalat─â ├«n Masivul Rodnei (Pietrosul Mare). ÔÇ×Planta ├«╚Öi datoreaz─â faima ├«nf─â╚Ťi╚Ö─ârii ei, o minune a naturii. C├ónd o vezi ├«mbr─âcat─â ├«n scama argintie printre celelalte plante verzi, f─âr─â voie ├«ntinzi m├óna spre ea. Scama ├«i este ap─ârarea ├«mpotriva transpira╚Ťiei, c─âci ├«n pumnul de ╚Ť─âr├ón─â ├«n care ╚Öi-a ├«nfipt r─âd─âcina ╚Öi trunchiul subp─âm├óntean este pu╚Ťin─â ap─âÔÇŁ (Ion Simionescu); plant─â ocrotit─â de lege; monument al naturii. 2. (gastr.) Floare de gr├óu, colac ├«n form─â de floare, care se face ├«n s├ómb─âta Floriilor: ÔÇ×Femeia face la t─ât omu din cas─â c├óte o floare de gr├óu, c-a╚Öa-i obiceiuÔÇŁ (Papahagi, 1925: 313; Bude╚Öti). 3. (min.) Floare de min─â, e╚Öantion monomineral sau format din mai multe minerale, caracterizat prin culori, forme ╚Öi dimensiuni cu valoare estetic─â (ex.: stibin─â, galen─â, baratin─â, cuar╚Ť etc.). ÔÖŽ (onom.) Floare, Floarea, Flore, Florea, Florean, Floreanu, Florescu, Floric─â, Flori╚Öteanu, Floru╚Ťa, nume de familie (1.031 persoane cu aceste nume, ├«n Maramure╚Ö, ├«n 2007); Floare, Florica, nume de botez tradi╚Ťional ├«n Maramure╚Ö. ÔÇô Lat. flos, floris ÔÇ×floareÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban, DEX, MDA).
Flor├şi, s.f., pl. (Staulele florilor) ÔÇô (rel.) S─ârb─âtoare precre╚Ötin─â (ofranda colacilor de gr├óu, masa mo╚Öilor de Florii, comemorarea mor╚Ťilor), peste care s-a suprapus o s─ârb─âtoare din calendarul cre╚Ötin (intrarea lui Iisus ├«n Ierusalim). Cu acest prilej, ├«n satele din Maramure╚Ö se fac colaci ├«mpleti╚Ťi (numi╚Ťi florii) care se dau poman─â sau se consum─â de ├«ntreaga familie: ÔÇ×La Florii facem un colac ├«n form─â de cruce. ├Äi z├óce florie. S─â face c├óte unu la t─â╚Ťi c├ó╚Ťi ├«s ├«n cas─â. UnuÔÇÖ din ei se d─â la s─âraci. Ceilal╚Ťi s─â m─ân├ónc─â ├«n familieÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2009; Ieud). Staulul oilor este ├«mpodobit cu flori ╚Öi frunze verzi, ÔÇ×s─â sie oile vl─âstoaseÔÇŁ, iar s├ómbra╚Öul (ciurdarul, v─âcarul, p─âcurarul) prime╚Öte un colac sau o pl─âcint─â, pe care trebuie s─â o m─ân├ónce ÔÇ×p─â c├ómp st├ónd la viteÔÇŁ, pentru ÔÇ×sporuÔÇÖ turmei de oiÔÇŁ: ÔÇ×C├ónd scoatem oile, facem o turt─â ca o pl─âcint─â rotund─â. Deasupra, p─â margine, ave on inel ╚Öi ├«n─âuntruÔÇÖ inelului nou─â buc─â╚Ťi de aluat care erau mielu╚Ť├«. La turt─â ├«i z├óce Staulul florilorÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2009: 93; Ungureni). Tot ├«n ziua respectiv─â, ├«n ╚Üara L─âpu╚Öului, sunt comemora╚Ťi mor╚Ťii: ÔÇ×├Änainte o f─âcut mo╚Öi la biserica veche, la cimitir ╚Öi ├«n curtea bisericii. S─â d─âde poman─â on vas ╚Öi on colac. (...) Amu fac numai masa mo╚Öilor din curtea bisericii, la mes─âle din lespezi de piatr─â, unde st─â fiecare femeie unde i-i locuÔÇÖ, care nu s─â schimb─â c├ót tr─âie╚ÖtiÔÇŁ (idem; Cup╚Öeni). ÔÇô Lat. *florilia (= Floralia) (DEX, MDA).
flo├íre, flori, s.f. ÔÇô 1. (gastr.) Floare de gr├óu = colac ├«n form─â de floare, care se face de s├ómb─âta Floriilor: ÔÇ×Femeia face la t─ât omu din cas─â c├óte o floare de gr├óu, c-a╚Öa-i obiceiuÔÇŁ (Papahagi 1925: 313; Bude╚Öti). 2. (min.) Floare de min─â = e╚Öantion monomineral sau format din mai multe minerale, caracterizat prin culori, forme ╚Öi dimensiuni cu valoare estetic─â (ex.: stibin─â, galen─â, baratin─â, cuar╚Ť etc.). ÔÇô Lat. flos, floris.
FLOAREA DARURILOR (ALBINU╚śA), carte popular─â, culegere de pilde ╚Öi sentin╚Ťe cu caracter didactic-moralizator, alc─âtuit─â de c─âlug─ârul italian Tommaso Gozzadini sub titlul ÔÇ×Fiore di virt├╣ÔÇŁ (sec. 13). Tradus─â ├«n numeroase limbi, a avut o larg─â circula╚Ťie ├«n literaturile medievale. ├Än ╚Ü─ârile Rom├óne a p─âtruns ini╚Ťial ├«n traducerea lui Gherman Vlahul, f─âcut─â direct din italian─â. Cea mai veche copie manuscris─â, datat─â 1620, dup─â o traducere din slavon─â, ├«i apar╚Ťine lui Ioan Rom├ónul (Vlahul) ╚Öi se p─âstreaz─â ├«n Codex Neagoeanus. A fost tip─ârit─â de Antim Ivireanul la Snagov, ├«n 1700, dup─â o traducere f─âcut─â de Filotei Sf├óntagore╚Ťul.
MALU CU FLORI, com. ├«n jud. D├ómbovi╚Ťa, situat─â pe cursul superior al D├ómbovi╚Ťei; 2.924 loc. (2000). Muzeu cu colec╚Ťii de istorie ╚Öi etnografie (├«n satul M. cu F.). Pomicultur─â. Biserici cu acela╚Öi hram, Sf. Nicolae, ├«n satele M. cu F. (1857) ╚Öi Capu Coastei (1878).
HELIANTHUS L., FLOAREA-SOARELUI fam. Compositae. Gen originar din America de N, America Centrală și, Peru, 98 specii erbacee, anuale și vivace, aspru-păroase, rar glabre, înalte de peste 2 m. Frunze divizate, de obicei cordat-ovate. înfloresc vara-toamna. Flori (cele radiale întinse, glabre, sterile: cele centrale tubuloase, brune) sesile, pe un receptacul comun în capitule largi; lung-pedunculate, înconjurate de un involucru cu foliolele imbricate.
HELICRYSUM Gaertn., FLORI DE PAIE, IMORTELE, fam. Compositae. Gen originar din Africa, Asia, Australia, Europa, ├«ntre 200 ╚Öi 550 specii erbacee, subfrutescente sau frutescente, ├«n patria lor; vivace. Frunze ├«nguste, albe-argintii. Capitule florale ├«nso╚Ťite de un involucru format din mai multe r├«nduri de bractee uscate, membranoase.
ÔÇ×Floarea darurilorÔÇŁ (ÔÇ×Albinu╚ÖaÔÇŁ), culegere de pilde ╚Öi de sentin╚Ťe cu caracter didactic-moralizator, alc─âtuit─â de Tommaso Gozzadini ├«n sec. 13 sub titlul ÔÇ×Fiore di virtuÔÇŁ ╚Öi cu o larg─â circula╚Ťie ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile rom├óne ├«ncep├ónd din sec. 16 (cea mai veche traducere dat├ónd din 1620).
Florii, praznic împărătesc cu dată schimbătoare, care se sărbătorește în duminica premergătoare Învierii Domnului (a șasea duminică din postul mare), în amintirea intrării triumfale a lui Hristos în Ierusalim și a întâmpinării Lui de către locuitorii orașului cu ramuri de finic; Duminica Floriilor; Duminica florilor; Duminica stâlpărilor.
de florile cucului / m─ârului expr. 1. de pl─âcere. 2. f─âr─â motiv.
floare la ureche expr. (lucru) ușor de făcut / de rezolvat.
floarea-soarelui s. f. sg. (er.) 1. vulv─â; vagin. 2. sexul femeii nimfomane sau infidele.
născut din flori expr. (d. copii) născut în afara unei căsnicii; care este rodul unei iubiri trecătoare.
pământ de flori expr. (intl.) bolnav ajuns în stadiul terminal al bolii

Florii dex online | sinonim

Florii definitie

Intrare: floare
floare admite vocativul substantiv feminin
Intrare: pișcă-n-floare
pișcă-n-flori substantiv masculin invariabil (numai) singular
pișcă-n-floare substantiv masculin invariabil (numai) singular
pișca verb grupa I conjugarea I
floare admite vocativul substantiv feminin
Intrare: florii
florii substantiv propriu feminin plural
Intrare: floriu
floriu adjectiv
Intrare: flor (adj.)
flor 1 adj. adjectiv
Intrare: floarea-brumei
floarea-brumei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: floarea-doamnei
floarea-doamnei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: floarea-Paștelui
floarea-Paștelui substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: floarea-Paștilor
floarea-Paștilor substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: floarea-reginei
floarea-reginei substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: floarea-soarelui
floarea-soarelui substantiv feminin articulat
Intrare: floare-de-col╚Ť
floare-de-col╚Ť substantiv feminin
Intrare: floare-de-leac
floare-de-leac substantiv feminin compus
Intrare: floare-domneasc─â
floare-domneasc─â substantiv feminin
Intrare: flori-de-paie
flori-de-paie substantiv feminin plural
Intrare: floare-de-trânji
floare-de-trânji substantiv feminin (numai) singular
Intrare: floarea-lui-Sântion
floarea-lui-Sântion (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: floarea-stupului
floarea-stupului substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: flori-de-Ierusalim
flori-de-Ierusalim substantiv feminin plural
Intrare: floare-de-ceap─â
floare-de-ceap─â substantiv feminin (numai) singular