floretă definitie

10 definiții pentru floretă

FLORÉTĂ, florete, s. f. 1. Armă albă sportivă, cu lamă lungă și flexibilă, în patru muchii, cu gardă și mâner, folosită la exercițiile de scrimă. 2. Probă de scrimă cu floreta (1). – Din fr. fleuret (după floare).
FLORÉTĂ, florete, s. f. 1. Armă albă sportivă, cu lamă lungă și flexibilă, în patru muchii, cu gardă și mâner, folosită la exercițiile de scrimă. 2. Probă de scrimă cu floreta (1). – Din fr. fleuret (după floare).
FLORÉTĂ, florete, s. f. Armă albă, cu lama lungă și flexibilă, în patru muchii, folosită mai ales pentru exerciții de scrimă. Sufletul îi tremura ca o floretă întinsă de o mînă întărîtată și fricoasă. CAMIL PETRESCU, U. N. 35. O partidă de scrimă cu o floretă otrăvită. GHEREA, ST. CR. II 284.
florétă s. f., g.-d. art. florétei; pl. floréte
florétă s. f., pl. floréte
FLORÉTĂ s.f. Armă albă, lungă, flexibilă, cu lama în patru muchii, fără tăiș, folosită în exercițiile de scrimă. ♦ Probă de scrimă care se practică cu această armă. [< fr. fleuret, după floare].
FLORÉTĂ s. f. armă albă, lungă, flexibilă, cu lama în patru muchii, fără tăiș, în exercițiile de scrimă. ◊ probă de scrimă practicată cu această armă. (< fr. fleuret, germ. Fleurett)
FLORÉTĂ ~e f. 1) Armă albă lungă și flexibilă, cu lama în patru muchii, cu gardă și mâner, folosită în exercițiile de scrimă. 2) Probă sportivă practicată cu această armă. /<fr. fleuret
floretă f. sabie cu lamă pătrată și îngustă pentru exerciții de scrimă (= fr. fleuret).
*florétă f., pl. e (fr. fleuret, d. fleur, floare; it. fioretto). Spadă supțire făcută numaĭ p. împuns.

floretă dex

Intrare: floretă
floretă substantiv feminin