Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru florentin─â

FLORENT├ŹN, -─é, florentini, -e, adj. (├Än sintagmele) Stil florentin = stil arhitectonic rezultat din combinarea stilului antic cu stilurile bizantin ╚Öi roman. P─âl─ârie florentin─â (╚Öi substantivat, f.) = p─âl─ârie de dam─â (din ├«mpletitur─â de pai) cu boruri largi, ├«mpodobit─â cu flori. ÔÇô Din fr. florentin.
FLORENT├ŹN, -─é, florentini, -e, adj. (├Än sintagmele) Stil florentin = stil arhitectonic rezultat din combinarea stilului antic cu stilurile bizantin ╚Öi roman. P─âl─ârie florentin─â (╚Öi substantivat, f.) = p─âl─ârie de dam─â (din ├«mpletitur─â de pai) cu boruri largi, ├«mpodobit─â cu flori. ÔÇô Din fr. florentin.
florent├şn adj. m., s. m., pl. florent├şni; adj. f., s. f. florent├şn─â, pl. florent├şne
florent├şn adj. m., s. m., pl. florent├şni; (persoan─â) f. sg. florent├şn─â, pl. florent├şne
florent├şn─â (p─âl─ârie) s. f., g.-d. art. florent├şnei; pl. florent├şne
FLORENT├ŹN, ─é adj. Stil florentin = stil arhitectonic rezultat din combinarea propor╚Ťiilor mari ╚Öi severe ale stilului antic cu elegan╚Ťa stilurilor bizantin ╚Öi roman; p─âl─ârie florentin─â (╚Öi s.f.) = p─âl─ârie (din ├«mpletitur─â de pai) cu boruri largi ╚Öi ├«mpodobit─â cu flori. [< it. fiorentini, cf. Floren╚Ťa ÔÇô ora╚Ö ├«n Italia].
FLORENT├ŹN, -─é, florent├şni, -e, adj., subst. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Locuitor) din Floren╚Ťa. ÔÖŽ (s. f.) Dialect vorbit de florentini. 2. Adj. Stil florentin = stil arhitectonic rezultat din combinarea propor╚Ťiilor mari ╚Öi severe ale stilului antic cu elegan╚Ťa stilurilor bizantin ╚Öi roman; p─âl─ârie florentin─â (╚Öi s. f.) = p─âl─ârie (din ├«mpletitur─â de pai) cu boruri largi ╚Öi ├«mpodobit─â cu flori. (din fr. florentin, it. fiorentino)
FLORENT├ŹN ~─â (~i, ~e): Stil ~ stil arhitectonic rezultat din combinarea stilului antic cu cel bizantin ╚Öi roman. (P─âl─ârie) ~─â p─âl─ârie ├«mpletit─â din paie, cu boruri largi, ornat─â cu flori. /<fr. florentin
Camerata florentin─â (it. camerata, ÔÇ×reuniune cultural─âÔÇŁ), grupare intelectual─â, umanist─â de la sf├ór╚Öitul sec. 16 ╚Öi ├«nceputul sec. 17, a c─ârei activitate, muzical-teoretic─â ╚Öi creatoare, desf─â╚Öurat─â ├«n Floren╚Ťa, a avut drept consecin╚Ť─â afirmarea monodiei acompaniate (2) ╚Öi a elementelor constitutive fundamentale ale melodramei* it.: aria (1) ╚Öi recitativul*. Contextul spiritual al epocii ├«n care fiin╚Ťeaz─â c. este dominat de orientarea renascentist─â c─âtre valori culturale ale antic., ceea ce genereaz─â interesul pentru muzica greac─â*. Sub influen╚Ťa autorilor antici, al c─ârui studiu este a╚Öezat ├«n centrul preocup─ârilor teoreticienilor, tratatele care apar preconizeaz─â ├«n special l─ârgirea sistemului (II, 3) modal* aflat ├«n practica muzical─â a vremii ╚Öi deplasarea ponderii ├«n rela╚Ťia muzic─â-text, de la primul la al doilea termen (Glarean, Dodekachordon, 1547; Nicola Vicentino, LÔÇÖAntica musica ridotta alla moderna prattica, 1555; Gioseffo Zarlino, Le Instituzioni harmoniche, 1558). Aproximativ ├«ntre anii 1557-1582, ├«n casa florentinului Giovanni Bardi, conte de Vernio, un grup de umani╚Öti de forma╚Ťie literar─â, muzical─â, ╚Ötiin╚Ťific─â (├«ntre care compozitorul, lautistul ╚Öi teoreticianul Vincenzo Galilei ╚Öi c├ónt─âre╚Ťul Giulio Caccini), se ├«ntrunesc pentru a dezbate diferite aspecte culturale ale epocii. Printre acestea figureaz─â ╚Öi problema ├«nnoirii concep╚Ťiilor estetice ╚Öi componistice muzicale. ├Än lucr─âri teoretice de referin╚Ť─â, Bardi (Discorso sopra la musica antica) ╚Öi ├«n special Galilei (Dialogo della musica antica e della moderna, 1581), consider─â c─â facultatea muzicii eline de a crea catharsis-ul provine din simplitatea ╚Öi linearitatea sa. ├Än consecin╚Ť─â, ei se opun cu vehemen╚Ť─â practicii polif. a vremii, care prin cre╚Öterea exacerbat─â a densit─â╚Ťilor vocilor (2) ajunsese s─â anuleze suportul literar al muzicii vocale ╚Öi se pronun╚Ť─â pentru cultivarea monodiei ÔÇô acompaniat─â armonic cu discre╚Ťie ÔÇô care s─â fie strict subordonat─â textului poetic. Pentru a ilustra cele preconizate, Galilei compune C├óntul lui Ugolino ╚Öi Lament─ârile lui Ieremia, dou─â lucr─âri vocale monodice cu acompaniament* de viole*. O nou─â etap─â ├«n istoria C. ├«ncepe odat─â cu plecarea lui Bardi la Roma ╚Öi cu mutarea sediului ├«ntrunirilor ├«n casa lui Jacopo Corsi (1592). Membrii C. sunt acum Emilio de Cavalieri, Caccini, Peri, Girolamo Mei, Ottavio Rinuccini ╚Öi chiar Monteverdi ╚Öi Torquato Tasso. Preocuparea lor predominant─â este introducerea noului stil* muzical (denumit in armonia favellare ÔÇô ├«n ÔÇ×armonie rostit─âÔÇŁ, stile recitativo, recitar cantato sau stile rappresentativo) ├«n melodrama pastoral─â, gen foarte apreciat ├«n epoc─â. De Cavalieri scrie, ├«n colaborare cu poeta Laura Guiccioni, dou─â drame intitulate Satirul ╚Öi Disperarea lui Filene. Peri compune pastorala Daphne (pe textul lui Rinuccini), interpretat─â ├«n diferite variante ├«ntre anii 1594-1599 ╚Öi care, con╚Ťin├ónd ├«n germene elementele de baz─â ale melodramei ÔÇô aria ╚Öi recitativul* ÔÇô inaugureaz─â o epoc─â ├«n istoria operei*. ├Än anul 1600 sunt puse ├«n scen─â alte dou─â lucr─âri scrise ├«n noul stil de Peri ╚Öi, respectiv, Caccini pe libretul lui Rinuccini Euridice, iar ├«n 1602 apare antologia de piese vocale monodice cu acompaniament de basso continuo* a lui Caccini, intitulat─â Nuove musiche a nuova maniera di scriverle. Noua concep╚Ťie componistic─â este sus╚Ťinut─â ╚Öi teoretic ├«n prefe╚Ťele acestor lucr─âri: Peri, Prefazione alle Musiche Sopra LÔÇÖEuridice del Sig. Ott. Rinuccini (1600), Caccini, Prefazione alle nuove musiche (1602), precum ╚Öi ├«n tratatul Discorso Sopra la musica antica e moderna (1602) al lui Girolamo Mei. Principiile novatoare introduse de membrii C. ├«n teoria ╚Öi arta componistic─â muzical─â ├«╚Öi vor g─âsi afirmarea artistic─â ├«n crea╚Ťia lui Monteverdi.
POP-FLORENTIN (FLORANTIN), Ioan (1843-1936, n. sat Popteleac, jud. S─âlaj), scriitor ╚Öi estetician rom─ân. Prof. univ. la Ia╚Öi. Membru al ÔÇ×JunimiiÔÇŁ. Nuvele av├ónd ca eroi personaje istorice sau legendare (ÔÇ×DecebalÔÇŁ, ÔÇ×PribeagulÔÇŁ, ÔÇ×JuanitaÔÇŁ). Autorul primelor tratate de estetic─â tip─ârite ├«n Rom├ónia (ÔÇ×Fundament de filosofieÔÇŁ, ÔÇ×Estetic─â general─âÔÇŁ). Manuale de psihologie ╚Öi logic─â. A popularizat metodele pedagogice ale lui Fr. Fr├Âbel; autorul unei metode originale de teletipie.

Florentin─â dex online | sinonim

Florentin─â definitie

Intrare: florentin (adj.)
florentin adjectiv
Intrare: florentin─â
florentin─â substantiv feminin
Intrare: florentin─â
florentin─â substantiv feminin