flocos definitie

13 definiții pentru flocos

FLOCÓS, -OÁSĂ, flocoși, -oase, adj. (Despre animale sau despre obiecte de îmbrăcăminte făcute din blană) Cu păr des, lung și moale, cu smocuri de păr dese și moi; mițos. – Floc + suf. -os.
FLOCÓS, -OÁSĂ, flocoși, -oase, adj. (Despre animale sau despre obiecte de îmbrăcăminte făcute din blană) Cu păr des, lung și moale, cu smocuri de păr dese și moi; mițos. – Floc + suf. -os.
FLOCÓS, -OÁSĂ, flocoși, -oase, adj. Cu păr des și moale, cu smocuri de păr dese și moi; mițos. Pămînteni în cojoace lungi, flocoase... pîndeau pustia. CAMILAR, T. 191. Cîni flocoși dormeau în umbra caldă; numai cîteodată hîrîiau, își ridicau capul și clămpăneau după muște. SADOVEANU, O. I 110. Înainte mergeau suitarii călări cu nalte căciuli flocoase. NEGRUZZI, S. I 29.
flocós adj. m., pl. flocóși; f. flocoásă, pl. flocoáse
flocós adj. m., pl. flocóși; f. sg. flocoásă, pl. flocoáse
FLOCOÁSĂ s. v. mătură.
FLOCÓS adj. v. mițos.
FLOCÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre animale, persoane) Care are floace mari și dese; cu floace mari, dese și neordonate. 2) (despre blănuri) Care are fire lungi (și bogate); cu fire lungi (și bogate). /floc + suf. ~os
flocos a. plin de păr, lânos: oi, căciuli flocoase. [Lat. FLOCCOSUS]. ║ flocoasă f. plantă numită și meiu-păsăresc (Sorghum).
flocós, -oásă adj. (lat. floccosus). Mold. ș. a. Plin de flocĭ, de mițe: cîne, postav flocos.
flocoa s. v. MĂTURĂ.
FLOCOS adj. lățos mițos, păros, (pop.) vițos, (reg.) bițos. (Sarică ~.)
flocós, -oásă, flocoși, -oase, adj. – Cu păr des, lung și moale. – Din floc + suf. -os (DEX, MDA).

flocos dex

Intrare: flocos
flocos adjectiv