Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru flec

flec sn [At: DELAVRANCEA, H. T. 12 / V: ~eac / Pl: ~uri / E: ger Fleck] Bucat─â dintr-un material special aplicat─â pe tocul sau talpa ├«nc─âl╚Ť─âmintei.
FLEAC2 s. n. v. flec.
FLEC, flecuri, s. n. Petic aplicat pe tocul ├«nc─âl╚Ť─âmintei. [Var.: fleac s. n.] ÔÇô Din germ. Fleck.
FLEAC2 s. n. v. flec.
FLEC, flecuri, s. n. Petic aplicat pe tocul ├«nc─âl╚Ť─âmintei. [Var.: fleac s. n.] ÔÇô Din germ. Fleck.
FLEAC1 s. n. v. flec.
FLEC, flecuri, s. n. Petic aplicat pe talpa ├«nc─âl╚Ť─âmintei. Am dus bocancii s─â le pun─â flecuri. ÔÇô Variant─â: fleac (DELAVRANCEA, H. T. 12) s. n.
flec s. n., pl. fl├ęcuri
flec s. n., pl. fl├ęcuri
FLEC s. (Mold.) suiuz. (~ pus la tocul ├«nc─âl╚Ť─âmintei.)
flec (fl├ęcuri), s. n. ÔÇô Petic, bucat─â de piele pentru a repara ├«nc─âl╚Ť─âmintea. Germ. Fleck. Delavrancea ├«l confund─â o dat─â cu fleac, ceea ce l-a deteminat pe autorul DAR s─â considere cele dou─â cuvinte identice.
FLEC ~uri n. Bucat─â de piele sau de cauciuc care se aplic─â pe tocul ├«nc─âl╚Ť─âmintei. /<germ. Fleck
flec n. petec la tocul ├«nc─âl╚Ť─âmintelor. [Nem╚Ť. FLECK].
FLEC s. (Mold.) suiuz. (~ pus la tocul ├«nc─âl╚Ť─âmintei.)
a-i arde placheul în flec expr. (intl.) a dori să plece

Flec dex online | sinonim

Flec definitie

Intrare: flec
fleac substantiv neutru
flec substantiv neutru