flec definitie

15 definiții pentru flec

flec sn [At: DELAVRANCEA, H. T. 12 / V: ~eac / Pl: ~uri / E: ger Fleck] Bucată dintr-un material special aplicată pe tocul sau talpa încălțămintei.
FLEAC2 s. n. v. flec.
FLEC, flecuri, s. n. Petic aplicat pe tocul încălțămintei. [Var.: fleac s. n.] – Din germ. Fleck.
FLEAC2 s. n. v. flec.
FLEC, flecuri, s. n. Petic aplicat pe tocul încălțămintei. [Var.: fleac s. n.] – Din germ. Fleck.
FLEAC1 s. n. v. flec.
FLEC, flecuri, s. n. Petic aplicat pe talpa încălțămintei. Am dus bocancii să le pună flecuri. – Variantă: fleac (DELAVRANCEA, H. T. 12) s. n.
flec s. n., pl. flécuri
flec s. n., pl. flécuri
FLEC s. (Mold.) suiuz. (~ pus la tocul încălțămintei.)
flec (flécuri), s. n. – Petic, bucată de piele pentru a repara încălțămintea. Germ. Fleck. Delavrancea îl confundă o dată cu fleac, ceea ce l-a deteminat pe autorul DAR să considere cele două cuvinte identice.
FLEC ~uri n. Bucată de piele sau de cauciuc care se aplică pe tocul încălțămintei. /<germ. Fleck
flec n. petec la tocul încălțămintelor. [Nemț. FLECK].
FLEC s. (Mold.) suiuz. (~ pus la tocul încălțămintei.)
a-i arde placheul în flec expr. (intl.) a dori să plece

flec dex

Intrare: flec
fleac substantiv neutru
flec substantiv neutru