flambaj definitie

11 definiții pentru flambaj

flambaj sn [At: HERESCU, N. 77 / Pl: ~e / E: flambage] 1 Flambare (1). 2 Încovoiere a unui corp în formă de bară supus acțiunii unor sarcini exterioare, când efortul atinge o anumită valoare critică Și: flambare (2).
FLAMBÁJ, flambaje, s. n. 1. Flambare. 2. Încovoiere a unui corp în formă de bară supus acțiunii unor sarcini exterioare, când efortul atinge o anumită valoare critică. – Din fr. flambage.
FLAMBÁJ, flambaje, s. n. 1. Flambare. 2. Încovoiere a unui corp în formă de bară supus acțiunii unor sarcini exterioare, când efortul atinge o anumită valoare critică. – Din fr. flambage.
FLAMBÁJ1, flambaje, s. n. Acțiunea de a flamba1.
FLAMBÁJ2, flambaje, s. n. Acțiunea de a flamba2. Verificarea stîlpilor la flambaj.
flambáj s. n., pl. flambáje
flambáj s. n., pl. flambáje
FLAMBÁJ s.n. Încovoiere a unei bare, a unei țevi sau a unei plăci supuse acțiunii unor sarcini exterioare; flambare. [< fr. flambage].
FLAMBÁJ s. n. încovoiere a unei bare, a unei țevi sau a unei plăci supuse acțiunii unor sarcini exterioare. (< fr. flambage)
FLAMBÁJ ~e n. tehn. Operație de îndoire a unui corp solid (țevi, bare, plăci etc.) prin metode speciale. /<fr. flambage
FLAMBÁJ (< fr.) s. n. Pierderea bruscă a formei de echilibru stabil a unui corp (bară, țeavă etc.) sub acțiunea unor solicitări exterioare de compresiune, când eforturile axiale ating o anumită valoare critică. ◊ Lungime de f. = distanța dintre două puncte succesive de inflexiune a fibrei medii deformate, considerată ca fiind prelungită la infinit.

flambaj dex

Intrare: flambaj
flambaj substantiv neutru