Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru flagel

flagel [At: MAIORESCU, D. IV, 482 / Pl: (1-4) ~uri, ~e sn, (5-6) ~i sm / E: lat flagellum] 1 sn (Rar) Bici. 2 sn (Rar) M─ânunchi de nuiele folosit pentru flagel─âri. 3 sn (Fig) Calamitate. 4 sn (Fig; spc) Epidemie. 5 sm (Blg) Filament mobil protoplasmatic la unele protozoare ╚Öi la spermatozoizi care serve╚Öte ca organ de locomo╚Ťie. 6 sm (Bot) Excrescen╚Ť─â care ia na╚Ötere din tulpin─â ╚Öi se extinde la suprafa╚Ťa p─âm├óntului, d├ónd frunze ╚Öi r─âd─âcini ╚Öi ├«nflorind abia ├«n al doilea an.
FLAG├ëL, (1, 2) flageluri, s. n., (3, 4) flageli, s. m. 1. S. n. (Rar) Bici; m─ânunchi de nuiele folosit pentru flagel─âri. 2. S. n. Fig. Calamitate, dezastru; spec. boal─â, epidemie, molim─â. 3. S. m. Filament mobil protoplasmatic la unele protozoare ╚Öi la spermatozoizi care serve╚Öte ca organ de locomo╚Ťie. 4. S. m. Excrescen╚Ť─â care ia na╚Ötere din tulpin─â ╚Öi se extinde la suprafa╚Ťa p─âm├óntului, d├ónd frunze ╚Öi r─âd─âcini ╚Öi ├«nflorind abia ├«n al doilea an. [Pl. ╚Öi: (n.) flagele] ÔÇô Din lat. flagellum.
FLAG├ëL, (1, 2) flageluri, s. n., (3, 4) flageli, s. m. 1. S. n. (Rar) Bici; m─ânunchi de nuiele folosit pentru flagel─âri. 2. S. n. Fig. Calamitate, dezastru; spec. boal─â, epidemie, molim─â. 3. S. m. Filament mobil protoplasmatic la unele protozoare ╚Öi la spermatozoizi care serve╚Öte ca organ de locomo╚Ťie. 4. S. m. Excrescen╚Ť─â care ia na╚Ötere din tulpin─â ╚Öi se extinde la suprafa╚Ťa p─âm├óntului, d├ónd frunze ╚Öi r─âd─âcini ╚Öi ├«nflorind abia ├«n al doilea an. [Pl. ╚Öi: flagele] ÔÇô Din lat. flagellum.
FLAG├ëL, flageluri, s. n. Calamitate, nenorocire (mare), boal─â, epidemie care b├«ntuie. Flagelul... ├«n╚Öal─â str─âjerii grani╚Ťelor ╚Öi n-are nevoie de pa╚Öaport ca s─â treac─â prin toate v─âmile. ANGHEL, PR. 108. ÔÇô Pl. ╚Öi: flagele.
flag├ęl1 (bot., zool.) s. m., pl. flag├ęli
flag├ęl2 (bici, calamitate) s. n., pl. flag├ęluri
flag├ęl (zool., bot.) s. m., pl. flag├ęli
flag├ęl (bici, calamitate) s. n., pl. flag├ęluri
FLAGÉL s. v. dezastru.
FLAG├ëL s.n. 1. (Rar) Bici; m─ânunchi de nuiele cu care era b─âtut cineva. 2. (Fig.) Nenorocire mare, dezastru, calamitate, molim─â, boal─â. // s.m. 1. Prelungire protoplasmatic─â filamentoas─â cu ajutorul c─âreia anumite celule (protozoare, spermatozoizi etc.) se mi╚Öc─â ├«ntr-un mediu lichid. 2. Excrescen╚Ť─â care ia na╚Ötere din tulpin─â ╚Öi se extinde la suprafa╚Ťa p─âm├óntului, d├ónd frunze ╚Öi r─âd─âcini ╚Öi ├«nflorind abia ├«n al doilea an. [< lat., fr. flagellum].
FLAG├ëL I. s. n. 1. (ant.) bici; m─ânunchi de nuiele cu care era b─âtut cineva. 2. (fig.) nenorocire mare, dezastru, calamitate, boal─â. II. s. m. 1. filament mobil, la unele protozoare ╚Öi spermatozoizi, la unele celule ori game╚Ťi (la alge) ca organ de locomo╚Ťie. 2. tulpin─â secundar─â, uneori florifer─â. ÔŚŐ ramur─â filiform─â (la briofite). (< fr. flagelle, lat. flagellum)
flag├ęl (-le), s. n. ÔÇô Dezastru, calamitate. Lat. flagellum (sec. XIX). ÔÇô Der. (din fr.) flagela, vb.; flagelant, adj.
FLAG├ëL2 ~i m. 1) Filament mobil care serve╚Öte drept organ locomotor la unele protozoare ╚Öi la spermatozoizi. 2) Excrescen╚Ť─â care cre╚Öte din tulpin─â ╚Öi se ├«ntinde la suprafa╚Ťa solului. /<lat. flagellum
FLAG├ëL1 ~uri n. 1) Varg─â (sau m─ânunchi de vergi) folosit─â ├«n trecut pentru aplicarea pedepselor corporale. 2) Nenorocire mare care se abate asupra unei colectivit─â╚Ťi; catastrof─â de mari propor╚Ťii; pr─âp─âd; dezastru; calamitate. /<lat. flagellum
flagel n. 1. biciu cu patru curele împletite (cu cari Romanii își băteau sclavii): flagelul cumplit și nodoros AL.; 2. fig. ce-i funest și groaznic: Atila, flagelul lui D-zeu.
*flag├ęl n., pl. e (lat. flagellum, dimin. d. flagrum, bic─ş, d. flagrare, a arde. V. flac─âr─â). Calamitate, pacoste: c─şuma e un flagel. Flagelu lu─ş Dumneze┼ş, bic─şu, m├«nia lu─ş Dumneze┼ş (cum era Atila).
FLAGEL s. calamitate, catastrofă, dezastru, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie, (înv. și pop.) prăpădenie, (pop.) blestem, mînie, potopenie, topenie, (înv. și reg.) pustieșag, pustiit, sodom, (reg.) prăpădeală, (înv.) pierzare, pustiiciune, (fig.) pîrjol, plagă. (Un adevărat ~ s-a abătut asupra lor.)

Flagel dex online | sinonim

Flagel definitie

Intrare: flagel (pl. -i)
flagel pl. -i substantiv masculin
Intrare: flagel (pl. -e)
flagel pl. -e substantiv neutru
Intrare: flagel (pl. -uri)
flagel pl. -uri