Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 41058:

FLĂMÂNZÍ, flămânzesc, vb. IV. Intranz. A fi flămând, a sta multă vreme nemâncat, a răbda, a suferi de foame. ♦ Tranz. A ține pe cineva nemâncat. – Din flămând.

flămânzire definitie

flămânzire dex