flăcăiaș definitie

13 definiții pentru flăcăiaș

flăcăiaș sm [At: ALECSANDRI, P. III, 201/ P: că-iaș / V: (Mol) ~căoaș, ~căuaș / Pl: ~i / E: flăcău + -aș] 1-2 (Șhp) Flăcăiandru (1-2).
FLĂCĂIÁȘ, flăcăiași, s. m. Diminutiv al lui flăcău; flăcăuș. [Pr.: -că-iaș. – Var.: flăcăuáș s. m.] – Flăcău + suf. -aș.
FLĂCĂUÁȘ s. m. v. flăcăiaș.
FLĂCĂIÁȘ, flăcăiași, s. m. Diminutiv al lui flăcău; flăcăuș. [Pr.: -că-iaș. – Var.: flăcăuáș s. m.] – Flăcău + suf. -aș.
FLĂCĂUÁȘ s. m. v. flăcăiaș.
FLĂCĂIÁȘ, flăcăiași, s. m. Diminutiv al lui flăcău. Marinică se uită la muierea lui Uracu și la flăcăiașul culcat sub cojoc. DUMITRIU, B. F. 27. Dragul mamei flăcăiaș! ISPIRESCU, L. 341. Frunză verde arțăraș, Eu iubesc un flăcăiaș, Voinicel Și tinerel. TEODORESCU, P. P. 306. – Pronunțat: -că-iaș.
FLĂCĂUÁȘ, flăcăuași, s. m. Flăcăiaș. Veni de cătră poarta cea mare c-un bătrîn gîrbov și slab, care înainta... sprijinit de doi flăcăuași. SADOVEANU, Z. C. 233. Copile spăimîntate mînînd turme de oi Și flăcăuași în fugă mînînd cîrduri de boi. ALECSANDRI, P. A. 138.
flăcăiáș s. m., pl. flăcăiáși
flăcăiáș/flăcăuáș s. m., pl. flăcăiáși/flăcăuáși
FLĂCĂIÁȘ s. fecioraș, (Transilv.) melenaș.
flăcăĭáș orĭ -ŭáș m. Dim. d. flăcăŭ.
flăcăŭáș, V. flăcăĭaș.
FLĂCĂIAȘ s. fecioraș, (Transilv.) melenaș.

flăcăiaș dex

Intrare: flăcăiaș
flăcăiaș substantiv masculin
flăcăuaș