Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru fiziocra╚Ťie

fizio- [At: DN3 / V: fisio~ / P: ~zi-o~ / E: fr physio-, it fisio-] Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia: 1 (Referitor la) natur─â. 2 (Referitor la) fizic. 3 (Din punct de vedere) fiziologic.
fiziocra╚Ťie sfs [At: DA ms / P: ~zi-o~ / E: fr physiocratie] Doctrin─â economic─â dezvoltat─â ├«n sec. XVIII de Francois Quesnay, potrivit c─âreia agricultura constituie bog─â╚Ťia esen╚Ťial─â a unui stat ╚śi: fiziocratism.
FIZIOCRA╚Ü├ŹE s. f. Doctrin─â economic─â din sec. XVIII care sus╚Ťine c─â agricultura constituie unica surs─â de bog─â╚Ťie. [Pr.: -zi-o-] ÔÇô Din fr. physiocratie.
FIZIOCRA╚Ü├ŹE s. f. Doctrin─â economic─â din secolul al XVIII-lea care sus╚Ťine c─â munca agricol─â constituie unica surs─â de bog─â╚Ťie. [Pr.: -zi-o-] ÔÇô Din fr. physiocratie.
fiziocra╚Ť├şe (-zi-o-cra-) s. f., art. fiziocra╚Ť├şa, g.-d. fiziocra╚Ť├şi, art. fiziocra╚Ť├şei
fiziocra╚Ť├şe s. f. (sil. -zi-o-cra-), art. fiziocra╚Ť├şa, g.-d. fiziocra╚Ť├şi, art. fiziocra╚Ť├şei
FIZIOCRA╚Ü├ŹE s.f. Orientare, cu prec─âdere economic─â, ap─ârut─â ├«n sec. XVIII ├«n Fran╚Ťa, care contest─â interven╚Ťia statului ├«n economie, sus╚Ťin├ónd c─â ├«n societatea uman─â exist─â o ÔÇ×ordine natural─âÔÇŁ care se impune prin eviden╚Ť─â ╚Öi este opus─â ordinii artificiale creat─â prin voin╚Ťa oamenilor; fiziocratism. [Pron. -zi-o-, gen. -iei. / < fr. physiocratie].
FIZIOCRA╚Ü├ŹE s. f. doctrin─â economic─â burghez─â, ap─ârut─â ├«n sec. XVIII ├«n Fran╚Ťa, care respinge interven╚Ťia statului ├«n economie, sus╚Ťin├ónd c─â ├«n societatea uman─â exist─â o ÔÇ×ordine natural─âÔÇŁ; fiziocratism. (< fr. physiocratie)
FIZIOCRA╚Ü├ŹE f. v. FIZIOCRATISM. [Sil. -zi-o-] /<fr. physiocratie
*fiziocra╚Ťie f. (d. fiziocrat). Doctrina fiziocra╚Ťilor.
FIZIO- ÔÇ×natur─â, cauze naturale, vital, fizic, fiziologicÔÇŁ. ÔŚŐ gr. physis ÔÇ×natur─âÔÇŁ > fr. physio-, germ. id., engl. id., it. fisio- > rom. fizio-. Ôľí ~crat (v. -crat), s. m. ╚Öi f., adept al fiziocra╚Ťiei; ~cra╚Ťie (v. -cra╚Ťie), s. f., doctrin─â economic─â burghez─â care sus╚Ťine c─â munca agricol─â ar constitui unica surs─â de bog─â╚Ťie; ~gen (v. -gen1), adj., (despre boli) care este determinat de leziuni fizice; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., dezvoltare a activit─â╚Ťilor vitale; sin. fiziogenie; ~genie (v. -genie1), s. f., fiziogenez─â*; ~geografie (v. geo-, v. -grafie), s. f., studiu geografic al mi╚Öc─ârilor ╚Öi varia╚Ťiilor atmosferice, hidrologice etc., care au loc la suprafa╚Ťa p─âm├«ntului; ~graf (v. -graf), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n fiziografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â caracteristicile exterioare ale globului terestru; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n fiziologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â func╚Ťiile organismului viu, animal sau vegetal; ~metrie (v. -metrie1), s. f., m─âsurare a capacit─â╚Ťii fiziologice a unor func╚Ťii organice, ├«n vederea aprecierii dezvolt─ârii fizice; ~nomie (v. -nomie), s. f., totalitatea tr─âs─âturilor fe╚Ťei care determin─â expresia ei particular─â; ~patie (v. -patie), s. f., tulburare fiziologic─â provocat─â de diver╚Öi factori fizici, chimici, mecanici, nutri╚Ťionali, genetici etc.; ~patolog (v. pato-, v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n fiziopatologie; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., 1. Ramur─â a medicinii care studiaz─â fiziologia organismului ├«n timpul unei boli. 2. Disciplin─â care se ocup─â cu studiul mecanismelor de producere a bolilor; ~terapie (v. -terapie), s. f., ramur─â a terapeuticii generale care folose╚Öte agen╚Ťi fizici naturali ca apa, aerul, lumina ╚Öi b─âile.

Fiziocra╚Ťie dex online | sinonim

Fiziocra╚Ťie definitie

Intrare: fiziocra╚Ťie
fiziocra╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -zi-o-cra-