fixat definitie

2 intrări

25 definiții pentru fixat

fixa [At: MACEDONSKI, O. I, 124 / Pzi: ~xez / E: fr fixer] 1 vt A așeza ceva (rar, pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât să nu mai poată fi mișcat, clintit Și: a înțepeni, a prinde. 2 vt A se uita țintă la cineva sau la ceva. 3 vi A pironi cu privirea. 4 vr A se stabili undeva. 5 vt A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit Și: a determina. 6 vr A se hotărî. 7 vt (Chm) A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe. 8 vt (Chm) A împiedica un corp să se volatilizeze. 9 vt A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la acțiunea luminii. 10 vt A face ca un colorant să pătrundă în structura fibrei textile sau a pielii, astfel încât fibra sau pielea să nu se mai decoloreze (ușor). 11 vt A acoperi un desen cu un fixativ. 12 (Blg) A stabiliza celulele și țesuturile prelevate cu ajutorul unui fixator (4), în vederea examenului microscopic.
fixat1 sns [At: MDA ms / E: fixa] (Rar) Fixare (1).
fixat2, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. I, 178 / Pl: ~ați, ~e / E: fixa] 1 Prins într-un loc determinant, astfel încât să nu poată fi mișcat Și: înțepenit2. 2 Imobil. 3 Stabilit într-un anumit loc. 4 (D. un tennen, o oră, un preț etc.) Riguros determinat. 5 (D. oameni) Hotărât. 6 (Chm; d. corpuri) Care a fost adus într-o stare din care nu se mai schimbă. 7 (Chm; d. corpuri) Care a fost împiedicat să se volatilizeze. 8 (D. materiale fotografice developate) Tratat cu un reactiv chimic, pentru a-l face insensibil la acțiunea luminii. 9 (D. un colorant) Care a pătruns în structura fibrei textile sau a pielii. 10 (D. un desen) Acoperit cu un fixativ (2). 11 (Blg; d. celule sau țesuturi) Stabilizat cu ajutorul unui fixator (4), în vederea examenului microscopic.
FIXÁ, fixez, vb. I. Tranz. 1. A așeza ceva (rar pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât să nu mai poată fi mișcat, clintit. ♦ A se uita țintă la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. ♦ Refl. A se stabili, a se statornici undeva. 2. A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit; a determina. ♦ Refl. A se hotărî, a se decide. 3. (Chim.) A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe, a împiedica să se volatilizeze. 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la acțiunea luminii. 5. A face ca un colorant să pătrundă în structura fibrei textile sau a pieii, astfel încât fibra sau pielea să nu se mai decoloreze (ușor). ♦ A acoperi un desen cu un fixativ. – Din fr. fixer.
FIXÁT, -Ă, fixați, -te, adj. Imobil, nemișcat, neclintit. ♦ Hotărât, decis. – V. fixa.
FIXÁ, fixez, vb. I. Tranz. 1. A așeza ceva (rar pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât să nu mai poată fi mișcat, clintit. ♦ A se uita țintă la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. ♦ Refl. A se stabili, a se statornici undeva. 2. A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit; a determina. ♦ Refl. A se hotărî, a se decide. 3. (Chim.) A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe, a împiedica să se volatilizeze. 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la acțiunea luminii. 5. A face ca un colorant să pătrundă în structura fibrei textile sau a pieii, astfel încât fibra sau pielea să nu se mai decoloreze (ușor). ♦ A acoperi un desen cu un fixativ. – Din fr. fixer.
FIXÁT, -Ă, fixați, -te, adj. Imobil, nemișcat, neclintit. ♦ Hotărât, decis. – V. fixa.
FIXÁ, fixez, vb. I. 1. Tranz. A înțepeni, a prinde, a întări ceva într-un loc din care să nu se poată clinti. Bucata de lemn o fixez De un capăt... Vreau să lucrez stema Republicii mele În traforaj. CASSIAN, H. 37. Cei patru oameni Fixează baionetele la armă. CAMIL PETRESCU, V. 43. ◊ Fig. Să mai lase pe hîrtie ca să treacă-al său condei Ce fixează note de-aur pe al foilor temei? MACEDONSKI, O. I 128. ◊ Refl. Se fixase mai solid pe tălpile pantofilor... hotărît să nu se miște nici chiar de pe marginea trotuarului. C. PETRESCU, A. 324. ♦ A se uita țintă lă cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. Evantia, intimidată de atîția ochi care o fixau, pășea încet. BART, E. 81. ◊ Fig. Prin fereastră mă fixează luna rece. MACEDONSKI, O. I 124. ♦ Refl. A se așeza în mod stabil undeva, a se stabili, a se statornici. Iar am plecat mai departe, De teamă să nu mă fixez. TOPÎRCEANU, S. A. 12. 2. Tranz. A stabili. Sfatul popular a fixat prețurile. ▭ Încerc să fixez ziua după calendar, dar cine a mai ținut socoteală de zile? CAMIL PETRESCU, U. N. 340. Doctorul... de la prima vedere i-a fixat diagnosticul. BART, E. 45. ♦ Refl. A se hotărî. În privința asta nu m-am fixat. 3. Tranz. (Chim.; rar) A aduce un corp într-o stare din care să nu se mai schimbe, a împiedeca să se volatilizeze. Fixez mercurul. ◊ Refl. pas. Corpurile volatile se fixează, combinîndu-se cu alte substanțe. 4. Tranz. A dizolva sărurile de argint, nedescompuse sub influența luminii, din stratul sensibil al materialului fotografic. 5. Tranz. (În vopsitorie și în imprimeria textilă) A face să pătrundă colorantul în fibra textilă astfel ca să reziste la spălat, la lumină și la diverși agenți chimici. ♦ A acoperi un desen cu un fixativ.
fixá (a ~) vb., ind. prez. 3 fixeáză
fixá vb., ind. prez. 1 sg. fixéz, 3 sg. și pl. fixeáză
FIXÁ vb. 1. a imobiliza, a înțepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a proțăpi. (A ~ ceva în cuie.) 2. a prinde, a pune. (~ olanele pe casă.) 3. a înțepeni, a pecetlui. (~ piatra pe mormânt.) 4. v. asambla. 5. a se agăța, a se prinde. (Vița de vie se ~ de araci.) 6. v. amplasa. 7. v. stabili. 8. v. posta. 9. v. aținti. 10. a-i rămâne, (fig.) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se pecetlui, a se săpa, (înv. fig.) a se tipări. (Cuvintele lui i s-au ~ în conștiință.) 11. v. ordona. 12. v. alege. 13. v. institui. 14. v. stabiliza. 15. a determina, a hotărî, a preciza, a stabili, a statornici, (înv.) a defige, a însemna, a statori. (A ~ un nou termen.) 16. a preciza, a pune, a stabili. (A ~ un diagnostic.) 17. v. calcula. 18. a determina, a preciza, a stabili, a statornici. (Cum ați ~ concentrația vinului?) 19. v. consfinți.
FIXÁT adj. 1. imobilizat, înțepenit, prins, (rar) pecetluit, (reg.) proțăpit. (Un tablou ~.) 2. v. stabil. 3. v. ațintit. 4. v. anumit. 5. v. cert. 6. v. consfințit.
FIXÁT s. v. fixare.
Fixat ≠ nefixat, nedeterminat
FIXÁ vb. I. tr. 1. A face să fie fix, nemișcat; a înțepeni, a întări (undeva). ♦ A privi țintă pe cineva sau ceva. ♦ refl. A se stabili undeva, a se statornici. 2. A stabili, a hotărî. 3. A dizolva sărurile de argint nedescompuse de lumină de pe un material fotografic. 4. A face să intre colorantul într-o fibră textilă, astfel încât el să reziste la spălare, la lumină etc. [< fr. fixer].
FIXÁ vb. I. tr. 1. a face să fie fix; a înțepeni, a întări (undeva). ◊ a privi țintă pe cineva sau ceva. 2. a stabili, a hotărî un preț, un termen etc. 3. a dizolva sărurile de argint nedescompuse de lumină de pe un material fotosensibil. 4. a face să intre colorantul într-o fibră textilă, astfel încât el să reziste la spălare, la lumină etc. II. refl. 1. a se hotărî, a se decide. 2. a se stabili undeva. (< fr. fixer)
A FIXÁ ~éz tranz. 1) A face să fie fix; a întări ca să nu se miște. 2) A stabili din timp. ~ un preț. 3) (fibre textile, materiale fotografice developate etc.) A trata cu fixator. 4) (substanțe chimice) A împiedica să se volatilizeze; a face să rămână în aceeași stare. /<fr. fixer
A SE FIXÁ mă ~éz intranz. rar 1) A se aranja cu traiul; a se statornici; a se stabili. 2) A alege dintre mai multe posibilități; a lua o hotărâre definitivă; a se decide; a se hotărî; a determina. /<fr. fixer
fixà v. 1. a face fix, a înțepeni; 2. a privi fix, a aținti; 3. a se așeza statornic: a-și fixa domiciliul la București; 4. a determina, a evalua: a fixa prețul.
*fixéz v. tr. (fr. fixer, d. fixe, fix). Fac fix, înfig, înțepenesc: a fixa o scîndură la gard. Fig. Asigur: a fixa victoria. Determin, evaluez: a fixa un preț. Opresc definitiv: îmĭ fixez alegerea unuĭ lucru. Stabilesc: îmĭ fixez domiciliu undeva saŭ mă fixez undeva. Atrag, captivez: a fixa atențiunea cuĭva. Fac constant: a fixa un spirit ușuratic. Privesc lung, fix: omu bine crescut nu fixează pe nimenĭ.
FIXA vb. 1. a imobiliza, a înțepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a proțăpi. (A ~ ceva în cuie.) 2. a prinde, a pune. (~ olanele pe casă.) 3. a înțepeni, a pecetlui. (~ piatra pe mormînt.) 4. a asambla, a îmbina, a împreuna, a monta, a reuni, a uni. (A ~ elementele componente ale unui sistem.) 5. a se agăța, a se prinde. (Vița de vie se ~ de araci.) 6. a (se) amplasa, a (se) așeza, a (se) plasa, a (se) situa, a (se) stabili. (A ~ uzina în apropiere de...) 7. a se așeza, a se instala, a se opri, a se stabili, a se statornici, (pop.) a se sălășlui, (înv. și reg.) a se sălășui, (înv.) a se sădi, a se stăvi. (S-au ~ în acele cîmpii mănoase.) 8. a (se) așeza, a (se) instala, a (se) plasa, a (se) posta. (S-a ~ in fața ușii.) 9. a aținti, a pironi, a ținti, a țintui, (rar) a sticli, (înv. și reg.) a stîlpi, (rar fig.) a scufunda. (Îl ~ cu privirea; își ~ ochii pe...) 10. a-i rămîne, (fig.) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se pecetlui, a se săpa, (înv. fig.) a se tipări. (Cuvintele lui i s-au ~ în conștiință.) 11. a comanda, a decide, a dispune, a hotărî, a ordona, a porunci, a stabili, a statornici, (rar) a prescrie, (înv. și pop.) a orîndui, a rîndui, (pop.) a soroci, (prin Ban. și Transilv.) a priti, (înv.) a învăța, a judeca, a poveli. (A ~ să se facă astfel...) 12. a (se) alege, a (se) decide, a (se) hotărî, a (se) stabili, (pop.) a (se) îndemna, (înv.) a (se) rezolva, (fig., în Mold. și Transilv.) a (se) cumpăni. (Ei, te-ai ~ ce să cumperi?) 13. a hotărî, a institui, a întocmi, a orîndui, a rîndui, a stabili, a statornici, (înv.) a așeza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 14. a stabiliza. (~ cursul monedei.) 15. a determina, a hotărî, a preciza, a stabili, a statornici, (înv.) a defige, a însemna, a statori. (A ~ un nou termen.) 16. a preciza, a pune, a stabili. (A ~ un diagnostic.) 17. a calcula, a determina, a măsura, a stabili. (A ~ valoarea unor parametri.) 18. a determina, a preciza, a stabili, a statornici. (Cum ați ~ concentrația vinului?) 19. a consacra, a consfinți, a stabili, a statornici, (înv.) a sfinți. (A ~ acest obicei.)
FIXAT s. fixare, imobilizare, înțepenire, pironire, prindere, țintuire, (rar) pecetluire. (~ în cuie al unui obiect.)
FIXAT adj. 1. imobilizat, înțepenit, prins, (rar) pecetluit, (reg.) proțăpit. (Un tablou ~.) 2. sedentar, stabil, statornic, (înv.) așezător, stătător. (Populație ~.) 3. ațintit, pironit, țintit, țintuit, (rar) sticlit, (înv. și reg.) stîlpit. (A rămas cu privirile ~.) 4. anumit, cunoscut, determinat, hotărît, precizat, rînduit, specificat, stabilit, statornicit. (La o dată ~.) 5. cert, ferm, hotărît. (Un termen ~.) 6. consacrat, consfințit, stabilit, statornicit. (Un obicei ~.)
fixa, fixez v. r. (tox.) a-și injecta un drog în venă.
fixat, -ă, fixați, -te s. m., s. f. toxicoman care își injectează droguri intravenos.

fixat dex

Intrare: fixa
fixa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: fixat
fixat adjectiv