fitotehnie definitie

9 definiții pentru fitotehnie

fitotehnie sfs [At: DN3 / E: fr phytotechnie] Știință care se ocupă cu tehnica culturii plantelor agricole, în scopul obținerii unei producții cât mai bogate și de calitate superioară.
FITOTEHNÍE s. f. Știință care se ocupă cu tehnica culturii plantelor agricole, în scopul obținerii unei producții cât mai bogate și de calitate superioară. – Din fr. phytotechnie.
FITOTEHNÍE s. f. Știință care se ocupă cu tehnica culturii plantelor agricole, în scopul obținerii unei producții cât mai bogate și de calitate superioară. – Din fr. phytotechnie.
FITOTEHNÍE s. f. Știință care se ocupă cu tehnica culturii plantelor de cîmp în scopul obținerii unei producții cît mai bogate și de calitate cît mai bună.
fitotehníe (disciplină) s. f., art. fitotehnía, g.-d. fitotehníi, art. fitotehníei
fitotehníe s. f., art. fitotehnía, g.-d. fitotehníi, art. fitotehníei
FITOTEHNÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu tehnica culturii plantelor de câmp. [Gen. -iei. / < fr. phytotechnie, cf. fr. phyton – plantă, techne – artă].
FITOTEHNÍE s. f. tehnica culturii plantelor de câmp. (< fr. phytotechnie)
FITOTEHNÍE f. Ramură a agriculturii care se ocupă cu studiul tehnicii cultivării plantelor. /<fr. phytotechnie

fitotehnie dex

Intrare: fitotehnie
fitotehnie substantiv feminin