Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru firicică

cenușlíe sf [At: DAME, I. / V:/ Pl: ~ii / E: cenușă + -lie] (Bot; reg) Firicică (Filaga germanica).
firici sf [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~icele /E: fir + -icică] (Bot) 1 Plantă erbacee cu peri lânoși, frunze lanceolate și flori strânse în mănunchi la vârful tulpinii Și: firicea (Filago germanica). 2 Flocoșele (Filago arvensis). 3 Linariță (Linaria vulgaris). 4 (Reg) Spilcuță (Chrysanthemum parthenium).
FIRICÍCĂ, firicele, s. f. Plantă erbacee cu peri lânoși, frunze lanceolate și flori strânse mănunchi la vârful tulpinii (Filago germanica). – Fir + suf. -icică.
FIRICÍCĂ, firicele, s. f. Plantă erbacee cu peri lânoși, frunze lanceolate și flori strânse mănunchi la vârful tulpinii (Filago germanica). – Fir + suf. -icică.
firicícă s. f., g.-d. art. firicélei; pl. firicéle, art. firicélele
firicícă s. f., g.-d. art. firicélei; pl. firicéle
FIRICÍCĂ s. v. granat, spilcuță.
FIRICÍCĂ s. (BOT.; Filago germanica) (reg.) cenușie, lânăriță, mucedător, mucezea, mucezeală, mucezică.
firicícă f., pl. ele (d. fir). O plantă care crește pin locurĭ aride, din familia compuselor, numită și lînăriță (filágo germánica).
FIRICI s. (BOT.; Filago germanica) (reg.) cenușie, lînăriță, mucedător, mucezea, mucezeală, mucezică.
firici s. v. GRANAT. SPILCUȚĂ.

Firicică dex online | sinonim

Firicică definitie

Intrare: firicică
firicică substantiv feminin