firez sn vz firiz

FIRÉZ s. n. v. firiz.

FIRÍZ, firize, s. n. (Reg.) Fierăstrău de mână. [Pl. și: firizuri. – Var.: firéz s. n.] – Din magh. fürész.

FIRÉZ s. n. v. firiz.

FIRÉZ, fireze, s. n. (Regional) Ferăstrău de mînă. Încovoiați în fireze, stînjenarii culcau pădurile. VINTILĂ, O. 26.

FIRÉZ s. v. ferăstrău.

firéz (Trans. Ban.) și firíz (Olt. Munt. Buc.) n., pl. e și urĭ (ung. füresz). Fĭerăstrăŭ (mare saŭ mic: cordar, beschie, joagăr).

firez s. v. FERĂSTRĂU.

firéz, -uri, s.n. (firiz). – Ferăstrău de mână. – Din magh. fűrész „ferăstrău” (< germ. Führsäge).