Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

4 intr─âri

28 defini╚Ťii pentru fir

fir sn [At: (a. 1588), CUV. D. B─éTR. I, 197 / Pl:; ~e, (nob) ~uri / E: ml filum] 1 Produs de torc─âtorie sau de filatur─â, de form─â lung─â ╚Öi sub╚Ťire, ob╚Ťinut prin toarcerea unor fibre textile. 2 (Prc) Fibr─â textil─â. 3 (├Äs) ~ cu plumb Dispozitiv pentru determinarea sau verificarea direc╚Ťiei verticale, format dintr-o sfoar─â sub╚Ťire av├ónd at├órnat─â la un cap─ât o greutate metalic─â. 4 (├Äs) ~ul apei Linie imaginar─â de la suprafa╚Ťa unei ape curg─âtoare, care une╚Öte punctele de vitez─â maxim─â ale apei. 5 (Pex) Secre╚Ťia p─âianjenului. 6 (├Äe) A se ╚Ťine (sau a sta, a at├órna) (numai) ├«ntr-un ~ de a╚Ť─â (sau de p─âr) A fi pe punctul de a se rupe. 7 (├Äas) A fi ├«n mare dificultate sau primejdie. 8 (├Äs) ~ conduc─âtor (sau c─âl─âuzitor) Direc╚Ťie de urmat. 9 (├Äas) Linie (de conduit─â). 10 (Fig) Idee care apare cu consecven╚Ť─â de-a lungul unei ac╚Ťiuni, al unei opere etc. 11 Mod de desf─â╚Öurare (ne├«ntrerupt─â) a unei ac╚Ťiuni, a unui proces etc. 12 (Pex) Succesiune. 13 (Pex) ╚śir. 14 (├Äe) A(-╚Öi) pierde ~ul A ├«ncurca ideile ├«n cursul unei expuneri. 15 (├Äae) A-╚Öi pierde cump─âtul. 16 S├órm─â de telefon, de telegraf etc. alc─âtuit─â din dou─â, uneori din trei conductoare sub╚Ťiri, izolate ╚Öi de obicei r─âsucite. 17 (Pgn) Orice corp solid a c─ârui lungime este cu mult mai mare ├«n raport cu dimensiunea sec╚Ťiunii transversale. 18 ╚śuvi╚Ť─â sub╚Ťire de aur, de argint etc. de forma unui fir (1), folosit─â la cus─âturi speciale de podoab─â. 19 (Pex) Cus─âtur─â cu fir (18) de aur, de argint. 20 (Urmat de determin─âri introduse prin pp ÔÇ×deÔÇŁ) Fiecare dintre elementele de forma unui fir (1) lung ╚Öi sub╚Ťire care alc─âtuiesc p─ârul, iarba etc. 21 (Pex) Exemplar dintr-o specie de plante erbacee de acela╚Öi fel. 22 (Spc) Floare dintr-o specie de flori de acela╚Öi fel. 23 (├Älav) ~ cu (sau de) ~ Bucat─â cu bucat─â. 24 (├Älav) De-a ~a p─âr sau de-a ~u-n p─âr, din ~ p├ón─â-n a╚Ť─â Cu de-am─ânuntul. 25 Bob (de nisip, de mac etc.). 26 (├Älav) ~ cu ~ Fiecare bob ├«n parte ╚śi: bob cu bob. 27 (Fig; rar) F─âr├óm─â. 28 (Fig; rar) Pic.
FIR, fire, s. n. 1. Produs de form─â lung─â ╚Öi sub╚Ťire, ob╚Ťinut prin toarcerea manual─â sau mecanizat─â a unor fibre textile; p. restr. fibr─â textil─â. ÔŚŐ Fir cu plumb = dispozitiv pentru determinarea sau verificarea direc╚Ťiei verticale, format dintr-o sfoar─â sub╚Ťire av├ónd at├órnat─â la un cap─ât o greutate metalic─â. Firul apei = linie imaginar─â de la suprafa╚Ťa unui curs de ap─â, care une╚Öte punctele de vitez─â maxim─â ale acestuia. ÔŚŐ Expr. A se ╚Ťine (sau a sta, a at├órna) (numai) ├«ntr-un fir de a╚Ť─â (sau de p─âr) = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi ├«n mare primejdie sau aproape de moarte. Fir conduc─âtor (sau c─âl─âuzitor) = direc╚Ťie de urmat; linie (de conduit─â). ÔÖŽ Fig. Idee, tendin╚Ť─â care apare cu consecven╚Ť─â de-a lungul unei ac╚Ťiuni, al unei opere etc.; mod de desf─â╚Öurare (ne├«ntrerupt─â) a unei ac╚Ťiuni, a unui proces etc. 2. S├órm─â de telefon, de telegraf etc., alc─âtuit─â din dou─â, uneori din trei conductoare sub╚Ťiri, izolate ╚Öi de obicei r─âsucite; p. gener. orice corp solid ├«n care lungimea este cu mult mai mare ├«n raport cu dimensiunea sec╚Ťiunii transversale. 3. ╚śuvi╚Ť─â sub╚Ťire de aur, de argint etc., de forma unui fir (1), folosit─â la cus─âturi artistice. 4. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Fiecare dintre elementele, de forma unui fir (1) lung ╚Öi sub╚Ťire, care alc─âtuiesc p─ârul, iarba etc.; p. ext. exemplar dintr-o specie de plante erbacee de acela╚Öi fel; (├«n special) floare dintr-o specie de flori de acela╚Öi fel. ÔŚŐ Loc. adv. Fir cu (sau de) fir = bucat─â cu bucat─â. De-a fir a p─âr sau de-a firu-n p─âr, din fir p─ân─â-n a╚Ť─â = cu de-am─ânuntul, cu minu╚Ťiozitate. ÔÖŽ Bob, gr─âunte (de nisip, de mac etc.). ÔŚŐ Loc. adv. Fir cu fir = fiecare bob ├«n parte, bob cu bob. ÔÖŽ Fig. (Rar) F─âr├óm─â, pic. ÔÇô Lat. filum.
FIR, fire, s. n. 1. Produs de torc─âtorie sau de filatur─â, de form─â lung─â ╚Öi sub╚Ťire, ob╚Ťinut prin toarcerea unor fibre textile; p. restr. fibr─â textil─â. ÔŚŐ Fir cu plumb = dispozitiv pentru determinarea sau verificarea direc╚Ťiei verticale, format dintr-o sfoar─â sub╚Ťire av├ónd at├órnat─â la un cap─ât o greutate metalic─â. Firul apei = linie imaginar─â de la suprafa╚Ťa unei ape curg─âtoare, care une╚Öte punctele de vitez─â maxim─â ale apei. ÔŚŐ Expr. A se ╚Ťine (sau a sta, a at├órna) (numai) ├«ntr-un fir de a╚Ť─â (sau de p─âr) = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi ├«n mare primejdie sau aproape de moarte. Fir conduc─âtor (sau c─âl─âuzitor) = direc╚Ťie de urmat; linie (de conduit─â). ÔÖŽ Fig. Idee, tendin╚Ť─â care apare cu consecven╚Ť─â de-a lungul unei ac╚Ťiuni, al unei opere etc.; mod de desf─â╚Öurare (ne├«ntrerupt─â) a unei ac╚Ťiuni, a unui proces etc. 2. S├órm─â de telefon, de telegraf etc., alc─âtuit─â din dou─â, uneori din trei conductoare sub╚Ťiri, izolate ╚Öi de obicei r─âsucite; p. gener. orice corp solid ├«n care lungimea este cu mult mai mare ├«n raport cu dimensiunea sec╚Ťiunii transversale. 3. ╚śuvi╚Ť─â sub╚Ťire de aur, de argint etc., de forma unui fir (1), folosit─â la cus─âturi speciale de podoab─â. 4. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Fiecare dintre elementele, de forma unui fir (1) lung ╚Öi sub╚Ťire, care alc─âtuiesc p─ârul, iarba etc.; p. ext. exemplar dintr-o specie de plante erbacee de acela╚Öi fel; (├«n special) floare dintr-o specie de flori de acela╚Öi fel. ÔŚŐ Loc. adv. Fir cu (sau de) fir = bucat─â cu bucat─â. De-a fir a p─âr sau de-a firu-n p─âr, din fir p├ón─â-n a╚Ť─â = cu de-am─ânuntul, cu minu╚Ťiozitate. ÔÖŽ Bob, gr─âunte (de nisip, de mac etc.). ÔŚŐ Loc. adv. Fir cu fir = fiecare bob ├«n parte, bob cu bob. ÔÖŽ Fig. (Rar) F─âr├óm─â, pic. ÔÇô Lat. filum.
FIR, fire, s. n. 1. Produs de torc─âtorie sau de filatur─â, de form─â lung─â ╚Öi sub╚Ťire, ob╚Ťinut prin toarcerea ├«mpreun─â a mai multor fibre textile; (prin restric╚Ťie) fibr─â textil─â. Dintr-o furc─â de aur... torcea un fir de o m─âtas─â alb─â. EMINESCU, N. 8. Colo, l├«ng─â fereastr─â, stau stativele puse, Pe sul ╚Öi pe vergele s├«nt firele aduse. BELDICEANU, P. 68. ÔŚŐ Fir cu plumb = dispozitiv, format dintr-un fir av├«nd at├«rnat─â la un cap─ât o greutate metalic─â (de obicei de form─â conic─â), care serve╚Öte la determinarea direc╚Ťiei verticalei. ÔŚŐ Expr. A se ╚Ťine sau a sta, a-i sta via╚Ťa (numai) ├«ntr-un fir de a╚Ť─â = a se afla ├«n primejdie de moarte; a fi aproape de moarte. V─âzu ─âla c─â nu e glum─â, c─â-i sta via╚Ťa numai ├«ntr-un fir de a╚Ť─â, ╚Öi, ca s─â scape de moarte, spuse c─â la el este inelul. ISPIRESCU, L. 108. (Cu construc╚Ťia schimbat─â) Numai o vag─â speran╚Ť─â ├«i sus╚Ťinea ├«nc─â viea╚Ťa ca ├«ntr-un fir de a╚Ť─â. BART, E. 61. Fir c─âl─âuzitor (sau conduc─âtor) = direc╚Ťie de urmat, linie (de conduit─â). Grija fa╚Ť─â de ridicarea nivelului de trai ╚Öi cultural al oamenilor muncii ├«n satul colhoznic, pentru cre╚Öterea permanent─â a bun─âst─ârii materiale a poporului constituie firul conduc─âtor al m─âsurilor plenarei C.C. al P.C.U.S. cu privire la dezvoltarea continu─â a agriculturii sovietice. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2768. Fir ro╚Öu = elementul esen╚Ťial, ideea conduc─âtoare prezent─â tot timpul ├«n cuprinsul unei opere sau ├«n cursul unei preocup─âri sau al unei ac╚Ťiuni. Ideea c├«rd─â╚Öiei dintre burghezie ╚Öi mo╚Öierime trece ca un fir ro╚Öu prin ├«ntreaga oper─â a lui Caragiale. LUPTA DE CLAS─é, 1952, nr. 1, 77. ÔŚŐ Fig. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗, indic├«nd un lichid) Un fir sub╚Ťire de ap─â limpede ╚Öi rece se scurgea pe un jgheab a╚Öezat acolo de ciobani. HOGA╚ś, M. N. 201. ÔŚŐ Firul apei = linia de-a lungul c─âreia o ap─â curg─âtoare are viteza cea mai mare. ├Än aceast─â lume de prunduri ├«ntinse, pluta╚Öii sosesc adu╚Öi de firul cel mare al apei. BOGZA, C. O. 382. Se l─âsa pe firul apei la vale, ferindu-se de luminile de pe maluri. BART, E. 184. ÔÖŽ Fig. (Urmat de determin─âri la genitiv) ╚śir ne├«ntrerupt, desf─â╚Öurare continu─â. Firul ├«nt├«mpl─ârilor. Ôľş ╚śi firul g├«ndurilor i-a fost rupt din nou, de ast─â dat─â din afar─â, de larma st├«rnit─â de vizitiu. GALAN, Z. R. 6. O apoplexie... curmase firul zilelor sale. NEGRUZZI, S. I 309. 2. S├«rm─â de telefon, de telegraf etc. Firul ─âsta [al telefonului] aveam impresia c─â m─â leag─â de tot ce am l─âsat ├«n urm─â. SEBASTiAN, T. 74. Calul nu s─â ├«nfric─â, ci zbur─â peste pod cum zboar─â o r├«ndunea preste firul de la telegraf. RETEGANUL, P. II 10. ÔŚŐ Telegrafie f─âr─â fir v. telegrafie. 3. ╚śuvi╚Ť─â sub╚Ťire de metal str─âlucitor (aur sau argint) ├«ntrebuin╚Ťat─â la cus─âturi de podoab─â; p. ext. hain─â cusut─â cu astfel de ╚Öuvi╚Ťe. V. firet. Ofi╚Ťerii aveau centurile de fir. SAHIA, N. 119. O droaie de c─âtane... ├«mbr─âca╚Ťi numai ├«n fir. CREANG─é, A. 74. Laib─âr sub╚Ťirel i-a╚Ö coase, Tot cu fir ╚Öi cu m─âtase. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 213. 4. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗) Fiecare dintre elementele, de forma unui fir (1), lung ╚Öi sub╚Ťire, care alc─âtuiesc o materie continu─â (ca p─ârul, iarba etc.); p. ext. un singur exemplar dintr-o specie de plante erbacee. Cinci fire de lalea. Ôľş Trei pruni fr─â╚Ťini ce stau s─â moar─â ├Ä╚Öi tremur creasta lor bolnav─â, Un v├«nt le-a sp├«nzurat de v├«rfuri Un pumn de fire de otav─â. GOGA, P. 19. Puse m├«na pe musta╚Ťa lui cea alb─â, smulse c├«teva fire dintr-├«nsa. ISPIRESCU, L. 323. Eu, pe-un fir de rom─âni╚Ť─â, Voi cerca de m─â iube╚Öti. EMINESCU, O. I 55. ÔŚŐ Loc. adv. Fir cu (sau de) fir = bucat─â cu bucat─â; (mai ales) floare de floare. A plecat in p─âdure cu Petru╚Ť─â, s─â culeag─â ultimul m─ânunchi de flori... Alegea fir cu fir ╚Öi c├«teodat─â se oprea s─â asculte t─âcerea. C. PETRESCU, R. DR. 92. ├Äncep s─â scot ╚Öi din buzunare macii ╚Öi alb─âstrelele. Le arunc fir cu fir. SAHIA, N. 26. De-a fir-a-p─âr sau din fir ├«n p─âr, de-a firu-n p─âr, din fir p├«n─â ├«n a╚Ť─â = cu de-am─ânuntul, cu minu╚Ťiozitate. Lu─â banii ╚Öi-i ascunse ├«n s├«n, ╚Öi pe urm─â f─âg─âdui c─â va face din fir p├«n─â ├«n a╚Ť─â tot ce i s-a poruncit. POPESCU, B. III 85. C├«nd vei ajunge ╚Öi tu o dat─â mare ╚Öi tare, ├«i c─âuta s─â judeci lucrurile de-a fir-a-p─âr. CREANG─é, P. 223. ÔÖŽ Bob (de nisip, de mac etc.). Un fir de piper. ÔŚŐ Loc. adv. Fir cu fir = fiecare bob ├«n parte, bob cu bob. P├«n─â m├«ne diminea╚Ť─â s─â-mi alege╚Ťi macul de o parte, fir de fir, ╚Öi n─âsipul de alt─â parte. CREANG─é, O. A. 257. ÔÖŽ Fig. (Rar) F─âr├«m─â, pic. To╚Ťi ├«mi dau bun─â ziua respectuo╚Öi, fiindc─â m─â v─âd bine ├«mbr─âcat ╚Öi m─â cred f─âr─â ├«ndoial─â un fir de oficialitate. SAHIA, N. A. 69.
!de-a fir a p─âr (pop.) loc. adv.
fir s. n., pl. f├şre
de-a fir-a-p─âr loc. adv.
fir s. n., pl. f├şre
FIR s. 1. v. fibr─â. 2. v. cablu. 3. (TEHN.) fir cu plumb = (pop.) sfoar─â. 4. v. sfor. 5. v. pic.
TELEGRAFIE F─éR─é F├ŹR s. v. radiotelegrafie.
fir (f├şre), s. n. ÔÇô 1. Produs ob╚Ťinut prin toarcerea unor fibre textile. ÔÇô 2. A╚Ť─â. ÔÇô 3. Fibr─â, filament. ÔÇô 4. P─âr. ÔÇô 5. Tulpin─â. ÔÇô 6. Cap─ât. ÔÇô 7. Fir de aur. ÔÇô Mr. hÔÇÖir, megl. ir. Lat. fß┐Ĺlum (Pu╚Öcariu 617; Candrea-Dens., 598; REW 3306; Philippide, II, 642; DAR), cf. it. filo (sicil. firu), fr. fil, sp. hilo, alb. filj. Der. firicic─â, s. f. (plant─â, Filago germanica); firog, s. n. (Trans., munc─â); firos, adj. (fibros); firui, vb. (a toarce; a coase, a broda); firu╚Ť─â, s. f. (plant─â, Poa pratensis; iarb─â, furaj, nutre╚Ť); desfira, vb. (a destr─âma); ├«nfira, vb. (a coase, a broda; a ├«n╚Öira, a ├«n╚Öirui); ├«nfiera, vb. (Mold., a cre╚Öte p─ârul, mai ales must─â╚Ťile; Bucov., a ├«ncepe s─â fiarb─â), cuv├«nt identic cu cel anterior, cu pronun╚Ťarea proprie Mold. cf. mira ÔÇ║ Mold. miera (dup─â Capidan, Dacor., III, 759 ╚Öi DAR, direct de la un lat. *infß┐Ĺl─üre); prefira, vb. (a r─âsp├«ndi, a ├«mpr─â╚Ötia; a ├«n╚Öira); r─âsfira, vb. (a dezvolta, a desf─â╚Öura; a ├«ntinde, a dispersa), cu var. prin ├«ncruci╚Öare cu r─â╚Öchira.
FIR ~e n. 1) Produs ob╚Ťinut prin toarcerea fibrelor textile (naturale sau artificiale) folosit la fabricarea ╚Ťes─âturilor. ~ de l├ón─â. ÔŚŐ ~ de p─âr fibr─â tare, de origine epitelial─â, care cre╚Öte pe pielea omului ╚Öi a animalelor. ~ cu plumb fir prev─âzut la unul din capete cu o greutate metalic─â, folosit pentru determinarea direc╚Ťiei verticale. A se ╚Ťine (sau a-i sta, a-i at├órna) cuiva via╚Ťa numai ├«ntr-un ~ de a╚Ť─â (sau de p─âr) a) a se afla ├«ntr-o situa╚Ťie foarte nesigur─â; b) a fi ├«n pericol de moarte; c) a trage s─â moar─â. 2) fig. Linie sub╚Ťire, ne├«ntrerupt─â. ~ de fum. 3) A╚Ť─â metalic─â (de aur, de argint etc.), folosit─â la ├«mpodobirea unor obiecte de ├«mbr─âc─âminte. Hain─â cusut─â cu ~. 4) Fibr─â provenit─â din secre╚Ťia unor animale (p─âianjeni, omizi etc.). 5) Linie electric─â prin care se transmite energia. 6) fig. Continuitate ne├«ntrerupt─â; desf─â╚Öurare continu─â; curs; mers. ~ul g├óndurilor. 7) Fiecare dintre p─âr╚Ťile componente ale unei totalit─â╚Ťi de elemente omogene. ~ de busuioc. 8) fig. Cantitate ne├«nsemnat─â. ~ de f─âin─â. /<lat. filum
fir n. (pl. fire) 1. p─ârticica cea mai sub╚Ťire ╚Öi lung─â ce se desface din in, c├ónep─â; 2. firi╚Öoare sucite de c├ónep─â: fir de cusut; 3. mic l─âstar, cotor foarte sub╚Ťire: fir de iarb─â; 4. tot ce e lung ╚Öi sub╚Ťirel: fir de p─âr; din fir p├ón─â ├«n a╚Ť─â, de-a fir a p─âr, cu deam─ânuntul, minu╚Ťios; 5. (pl. firuri) metal sub╚Ťiat ├«n form─â de fir: fir de aur, cusut cu fir; 6. substan╚Ť─â lung─â, flexibil─â ╚Öi foarte sub╚Ťire, ce omizile ╚Öi p─âiajenii scot din corpul lor; 7. fig. leg─âtur─â, ├«nl─ân╚Ťuire: firul ideilor, firul vie╚Ťii. [Lat. FILUM].
fir n., pl. e (lat. filum, it. filo, fr. fil, sp. hilo. V. filament). Bucat─â de a╚Ť─â. Fibr─â de c├«nep─â, de in or─ş de alt─â plant─â. Filament pe care-l scot omizile or─ş painjini─ş ╚Öi cu care ╚Ťese o p├«nz─â, o re╚Ťea. A╚Ť─â de aur or─ş de argint: broderie cusut─â cu fir. Fig. Leg─âtur─â, ├«nl─ân╚Ťuire, ╚Öir. ╚śiretenie: firu povestiri─ş. Firu v─şe╚Ťi─ş, cursu v─şe╚Ťi─ş, v─şa╚Ťa. Firu ape─ş, matc─â, partea cea ma─ş joas─â a une─ş v─â─ş, linia dup─â care se scurge apa, talveg (V. curent). Fir telegrafic (fr. fil t├ęl├ęgraphique), s├«rm─â telegrafic─â, de telegraf (ce─şa ce e ma─ş pe rom├óne╚Öte). Fir de ─şarb─â, frunz─â lung─â ╚Öi sup╚Ťire de ─şarb─â. Fir de pa─ş, cotor de pa─ş. Fir de gr├«┼ş, de usturo─ş, gr─âunte de gr├«┼ş, de usturo─ş (numit ╚Öi c─â╚Ťel de usturo─ş). A despica firuÔÇÖn patru, a studia, a cerceta cu mare aten╚Ťiune. V─şa╚Ťa lu─ş at├«rn─â de un fir de p─âr, se ╚Ťine foarte slab. Nu ╚Ťi se va cl─âtina nic─ş un fir de p─âr, nu ve─ş avea nic─ş cea ma─ş mic─â nemul╚Ť─âmire. Fir cu fir (╚Öi din fir ├«n a╚Ť─â sa┼ş din fir ├«n p─âr), toate firele, cu de am─ânuntu, pe larg: a cerceta fir cu fir.
FIR s. 1. fibr─â. (~ textil.) 2. cablu. (~ electric.) 3. (TEHN.) fir cu plumb = (pop.) sfoar─â. 4. sfor. (~ al unei ape curg─âtoare.) 5. f─âr├«m─â, pic, pic─âtur─â, pi╚Öc─âtur─â, strop, (reg.) piculete, strelice, ╚Ť├«r─â, (Mold. ╚Öi Munt.) sleam─â, (fig.) sc├«nteie. (Nici un ~ de...)
TELEGRAFIE F─éR─é FIR s. (FIZ.) radiotelegrafie.
FIR. Subst. Fir, firicel (dim.), firi╚Öor, firu╚Ť (reg.); fibr─â, fibr─â textil─â, tort, tors─âtur─â, i╚Ť─â, borangic, bumbac, c├«nep─â, l├«n─â, l├«nic─â; fibr─â sintetic─â, capron, nailon, relon, rolan. A╚Ť─â, a╚Ťi╚Öoar─â (dim.), a╚Ť─â de cusut, batir; papiot─â; mosor; scul; ghem, ghemule╚Ť (dim.), ghemu╚Öor. Sfoar─â, sforicic─â (dim.), sfori╚Öoar─â; baier─â; ciripie (reg.), spagat, funie, funioar─â (dim., rar), fr├«nghie, fr├«nghiu╚Ť─â (dim.), fr├«nghioar─â (rar), halat (reg.), ╚Ötreang, odgon, cablu, p─âl─âmar (pop.), h├«rzob (reg.), par├«m─â, bandul─â, edec, pripon. Fir de telefon (telegraf), cablu. Fir de p├ór, ╚Öuvi╚Ť─â, floc, g├«╚Ť─â (reg.), g├«╚Ťi╚Öoar─â (reg., dim. ). Fir de p─âianjen, funigel. ╚śnur, ╚Öiret, firet (rar), ceapraz, g─âitan, brandenburg, eghilet, dr├ógule╚Ť (├«nv.), dragon, baibafir (reg.), zarafir (pop.), tasma (reg.); capitalband. S├«rm─â, s├«rmuli╚Ť─â (dim.); s├«rmu╚Öoar─â (reg.), filament, li╚Ť─â. Coard─â, strun─â. Catgut. Adj. Fibros, a╚Ťos, firos (rar); fibrilar, filiform, filamentos; s├«rmos (rar). Filat, r─âsucit, tors. Vb. A toarce, a r─âsuci, a fila, a ├«mpleti; a cabla. A coase, a ├«ns─âila. V. podoab─â, ╚Ťes─âtur─â.
fir s. n. ÔÖŽ 1. (circ.) Band─â de circula╚Ťie v. bretel─â (1982). ÔÖŽ 2. ├«n sint. s. fir de siguran╚Ť─â Fir sub╚Ťire de metal din bancnote pentru a le face nefalsificabile ÔŚŐ ÔÇ×Firul de siguran╚Ť─â este ├«ncorporat ├«n compozi╚Ťia h├órtiei speciale pentru bancnotele de 500 lei, 1000 lei ╚Öi 5000 lei.ÔÇŁ R.l. 24 III 93 p. 1
fir, fire, s.n. ÔÇô (├«n expr.) ├Än firu-n dinte = ╚Ťes─âtur─â rar─â, din care rezult─â p├ónz─â de calitate inferioar─â (Bil╚Ťiu): ÔÇ×C├óte-o fost femei cuminte / T─âte ne-o ie╚Öit-nainte / Cu sp─âcele-n firu-n dinteÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2002: 122; Corni). ÔÇô Lat. filum ÔÇ×firÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban; Pu╚Öcariu, CDDE, Philippide, DA, cf. DER; DEX).
fir, -e, s.n. ÔÇô (├Än expr.) ├Än firu-n dinte = ╚Ťes─âtur─â rar─â, din care rezult─â p├ónz─â de calitate inferioar─â (Bil╚Ťiu): ÔÇ×C├óte-o fost femei cuminte / T─âte ne-o ie╚Öit-nainte / Cu sp─âcele-n firu-n dinteÔÇŁ (Bil╚Ťiu 2002: 122; Corni). ÔÇô Lat. filum.
Fir, -oiu, -u v. Porfirie II 2.
Fir, -a, -an, -─ânescu, -ca, -ean╚Ťa, -escu, -ev, v. Safir IV 1 ÔÇô 5, 8.
a avea dou─â fire jumate expr. 1. a avea p─ârul rar. 2. a avea chelie
a da un fir (cuiva) expr. a da (cuiva) un telefon.
a despica firul în patru expr. a cerceta un lucru în detaliu.
a pierde firul expr. a nu urm─âri cu aten╚Ťie (o discu╚Ťie, un film, o conferin╚Ť─â etc.).
a se b─âga pe fir expr. a interveni ├«n rela╚Ťia dintre dou─â persoane; a se amesteca ├«ntr-o ac╚Ťiune.
a se ╚Ťine ├«ntr-un fir de a╚Ť─â / de p─âr expr. (╚Öi fig.) a fi ├«n pragul pr─âbu╚Öirii / al colapsului; a fi ╚Öubred / firav / gata s─â cad─â.

Fir dex online | sinonim

Fir definitie

Intrare: fir
fir substantiv neutru
Intrare: de-a fir a p─âr
de-a fir a p─âr locu╚Ťiune adverbial─â
fir substantiv neutru
p─âr substantiv masculin
Intrare: Fir
Fir
Intrare: Fir
Fir