Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

27 defini╚Ťii pentru fiorin

fiorin sm [At: DOC (1577), ap. CUV. D. B─éTR. I, 27 / V: (├«nv) ~t / P: fi-o~ / Pl: ~i, (nob) ~nzi / E: it fiorino] (├Änv) 1 Nume dat mai multor monede de aur ╚Öi argint, b─âtute ├«n diverse ╚Ť─âri, care au circulat ╚Öi la noi p├ón─â ├«n sec. XIX ╚śi: florin (1). 2 (Pex) Ban.
FIOR├ŹN s. m. v. florin.
FIOR├ŹNT s. m. v. florin.
FLOR├ŹN, florini, s. m. 1. Denumire a unor monede de aur ╚Öi de argint care au circulat ╚Öi ├«n ╚Ü─ârile Rom├óne p├ón─â ├«n sec. XIX; fiorin. 2. Unitate b─âneasc─â ├«n Olanda, p├ón─â la introducerea monedei unice europene; gulden. [Var.: (├«nv., 1) fior├şn, fior├şnt s. m.] ÔÇô Din germ. Florin, fr. florin, it. fiorino.
FIOR├ŹN, fiorini, s. m. Nume dat mai multor monede de aur ╚Öi de argint, b─âtute ├«n diverse ╚Ť─âri, care au circulat ╚Öi la noi p├ón─â ├«n secolul trecut; florin. [Pr.: fi-o-. ÔÇô Var.: (├«nv.) fior├şnt s. m.] ÔÇô Din it. fiorino.
FIOR├ŹNT s. m. v. fiorin.
FLOR├ŹN, florini, s. m. 1. Denumire a unor monede de aur ╚Öi de argint care au circulat ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile rom├óne╚Öti p├ón─â ├«n sec. XIX; fiorin. 2. Unitate b─âneasc─â ├«n Olanda; gulden. ÔÇô Din germ. Florin, fr. florin.
FIOR├ŹN, fiorini, s. m. (├Änvechit) Moned─â care a circulat ├«n vechiul imperiu austro-ungar; nume dat unor monede cu circula╚Ťie ├«n diverse ╚Ť─âri. (Atestat ├«n forma fiurin) Hain─â de zece fiurini. GOLESCU, ├Ä. 67. ÔÇô Pronun╚Ťat: fio-. ÔÇô Variante: flor├şn (VORNIC, P. 10), (├«nvechit) flor├şnt, florin╚Ťi (B─éLCESCU, O. II 193, ALECSANDRI, P. P. 314), (├«nvechit) fiur├şn s. m.
FLOR├ŹN s. m. v. fiorin.
fior├şn (fio-)/flor├şn2 (moned─â veche) s. m., pl. fior├şni/flor├şni
flor├şn1 (moned─â modern─â) s. m., pl. flor├şni
flor├şn2 (moned─â veche) v. fior├şn
fior├şn s. m. (sil. fio-), pl. fior├şni
flor├şn s. m., pl. flor├şni
FIOR├ŹN s. 1. v. florin. 2. zlot.
FLOR├ŹN s. 1. fiorin. (Un ~ de aur.) 2. gulden. (~ul se nume╚Öte ├«n Olanda ╚Öi gulden.)
FIOR├ŹN s.n. Moned─â de argint ├«n vechiul Imperiu austro-ungar; nume dat diferitelor monede cu circula╚Ťie ├«n unele ╚Ť─âri; florin. [Pron. fio-. / < it. fiorino].
FLOR├ŹN s.m. 1. Veche moned─â de aur ╚Öi de argint; fiorin. 2. Gulden. [< germ. Florin, fr. florin].
FIOR├ŹN s. n. florin. (< it. fiorino)
FLOR├ŹN s. m. 1. veche moned─â de aur ╚Öi de argint; fiorin. 2. gulden. 3. (├«n Anglia) moned─â de 2 ╚Öilingi. (< germ. Florin, fr. florin)
fior├şn (fior├şni), s. m. ÔÇô Nume dat unor monede de aur ╚Öi argint. ÔÇô Mr. flurie. It. fiorino, cf. ngr. ¤ć╬╣╬┐¤ü╬»╬Ż╬╣. Au circulat ╚Öi var. ├«nv. florin, s. m. (din lat. florenus, sl. florin┼ş) ╚Öi florint, s. m. (prin ├«ncruci╚Öare cu mag. forint, cf. sb. forint).
FLOR├ŹN ~i m. ├«nv. (├«n trecut ├«n unele ╚Ť─âri europene) Moned─â de aur sau de argint. /<germ. Florin, fr. florin
fiorin m. od. monedă austriacă de aur în valoare de 2 lei noi. [It. FIORINO].
*f─şor├şn, V. florin.
*flor├şn m. (it. fiorino, d. ora╚Öu Floren╚Ťa, unde sÔÇÖa┼ş b─âtut ├«nt├«─şa oar─â aceste monete de aur, pe care era imprimat un crin, adic─â o floare; mlat. florinus, ung. forint, s├«rb. forinta). Galben florentin (al Floren╚Ťe─ş). O monet─â de argint de valoare variabil─â (├«n Austro-Ungaria valora 2 coroane, adic─â 2 fr. ╚Öi 10 ban─ş, ╚Öi se numea gulden. La 1620 valora┼ş 7 zlo╚Ť─ş c├«t 6 florin─ş). ÔÇô ╚śi florinte (vech─ş) ╚Öi f─şorin.
FIORIN s. 1. florin. 2. zlot.
FLORIN s. 1. fiorin. (Un ~ de aur.) 2. gulden. (~ se numește în Olanda și gulden.)

Fiorin dex online | sinonim

Fiorin definitie

Intrare: florin
florin substantiv masculin
fiorint
fiorin substantiv masculin
  • silabisire: fio-
Intrare: fiorin
fiorin