Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru fior

fior2 sm [At: ECONOMIA, 89 / V: finor / P: fî-or / Pl: ~i / E: nct] (Bot) Jneapăn (Pinus mugo).
fior1 sm [At: BELDIMAN, TR. 367 / P: f├«-or / Pl: ~i, (├«vp) ~uri sn, (├«nv) ~oare sf / E: ml febris, -io] 1 Senza╚Ťie (u╚Öoar─â) de frig (├«nso╚Ťit─â de tremur). 2 (Pex) Emo╚Ťie vie pricinuit─â de un sentiment puternic (mai ales de fric─â). 3 Zguduire nervoas─â. 4 (Rar) Fric─â.
FI├ôR, fiori, s. m. Senza╚Ťie (u╚Öoar─â) de frig (├«nso╚Ťit─â de tremur); p. ext. emo╚Ťie vie provocat─â de un sentiment puternic (mai ales de fric─â); zguduire nervoas─â. [Pr.: fi-or. ÔÇô Pl. ╚Öi: fioruri] ÔÇô Lat. febris.
FI├ôR, fiori, s. m. Senza╚Ťie (u╚Öoar─â) de frig (├«nso╚Ťit─â de tremur); p. ext. emo╚Ťie vie pricinuit─â de un sentiment puternic (mai ales de fric─â); zguduire nervoas─â. [Pr.: f├«-or. ÔÇô Pl. ╚Öi: fioruri] ÔÇô Lat. febris.
FI├ôR, fiori, s. m. (Uneori ├«n leg─âtur─â cu verbe ca: ┬źa cuprinde┬╗, ┬źa lua┬╗, ┬źa apuca┬╗, ┬źa trece┬╗, ┬źa da┬╗ etc.; uneori ├«nt─ârit prin determin─ârile ┬źrece┬╗ sau ┬źde ghea╚Ť─â┬╗) Senza╚Ťie (u╚Öoar─â) de frig (├«nso╚Ťit─â uneori de tremur); p. ext. emo╚Ťie vie trezit─â de un sentiment puternic (mai ales de fric─â), zguduire nervoas─â. Lui Damian ├«i trecu un fior rece prin ╚Öira spin─ârii. V. ROM. noiembrie 1953, 12. Un val de s├«nge cald i se sui ├«n obraz, un fior o str─âb─âtu. SADOVEANU, O. IV 67. ├Äi bate tare pieptul ╚Ö-o trece un fior. MACEDONSKI, O. I 244. ÔŚŐ Fig. Dup─â larma paserilor m─ârunte ale stuhurilor, s-a f─âcut lini╚Öte deodat─â ╚Öi pe luciul lin s-a st├«rnit un fior abia v─âzut. SADOVEANU, N. F. 86. Fiori iu╚Ťi de v├«nturi u╚Öoare ├«nsufle╚Ťeau, ├«n r─âstimpuri, neclintirea frunzi╚Öului negru ╚Öi pic─âturi de ap─â mari c─âdeau grele pe p─âm├«nt. HOGA╚ś, M. N. 178. Nu ╚Ötiu ce fior de prim─âvar─â str─âbate versurile d-voastr─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 463. ÔÇô Pl. art. ╚Öi: (s. n., neobi╚Önuit) fiorile (DELAVRANCEA, V. V. 169).
fi├│r (fi-or) s. m., pl. fi├│ri
fi├│r s. m., pl. fi├│ri
FIÓR s. 1. scuturătură, (rar) scutur. (Un ~ de frig.) 2. (la pl.) răcori (pl.). (Mă trec ~ii.) 3. înfiorare, (fig.) cutremur. (~ de groază.) 4. v. freamăt.
fi├│r (-ri), s. m. ÔÇô Senza╚Ťie u╚Öoar─â de frig, ├«nso╚Ťit─â de tremur. Lat. febris (Pu╚Öcariu 616; Candrea-Dens., 593; REW 3230; DAR; Giuglea, LL, I, 172), cf. comel. fiora ÔÇ×febr─âÔÇŁ. Rezultatul normal, *fiore, a primit un sing. analogic, format pe baza pl. fiori (dup─â Pu╚Öcariu ╚Öi Candrea-Dens., ar trebui plecat de la un lat. *februm. Der. ├«nfiora, vb. (a scutura; a face s─â tremure, a speria; a agita, a scutura u╚Öor; a nelini╚Öti, a tulbura); ├«nfior─âtor, adj. (cumplit, ├«nsp─âim├«nt─âtor, cutremur─âtor). Pentru fioros, cf. fiar─â. ├Änfiora nu pare a fi cunoscut ├«n Banat (ALR, I, 100), cf. mr. nhiuredz, nhiurare, pe care Pascu, I, 100, le explic─â printr-un lat. *infebr─üre.
FI├ôR ~i m. 1) Senza╚Ťie nepl─âcut─â, provocat─â de frig. 2) Emo╚Ťie puternic─â pricinuit─â de o reac╚Ťie nervoas─â. [Sil. fi-or] /<lat. febris
fi├│r s.m. (reg.) jneap─ân, ienup─âr, jep.
fior m. 1. tremur─âtur─â cauzat─â de frig sau de friguri; 2. fior cauzat de o emo╚Ťiune violent─â. [Cf. lat. FEBRIS, friguri].
fi├│r m. (lat. *f─Ľbrum, ├«ld. f─Ľbr─şs, frigur─ş, febr─â, ca alior d. hell├ęb(┼Ć)rus. Cp. cu l─âor ╚Öi c─şur). Tremur─âtur─â pe care o sim╚Ť─ş din cauza frigulu─ş, a frigurilor sa┼ş a emo╚Ťiuni─ş: a sim╚Ťi un fior, ni╚Öte fior─ş; m─ş-a trecut un fior pin trup; trec, m─â p─âtrund fiori─ş.
FIOR s. 1. scutur─âtur─â, (rar) scutur. (Un ~ de frig.) 2. (la pl.) r─âcori (pl.). (M─â trec ~.) 3. ├«nfiorare, (fig.) cutremur. (~ de groaz─â.) 4. fream─ât, ├«nfiorare. (Un ~ trece prin mul╚Ťime.)

Fior dex online | sinonim

Fior definitie

Intrare: fior
fior substantiv masculin
fior