finister definitie

2 intrări

5 definiții pentru finister

finister sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: ger Finisterre] (Ggf; liv) Promontoriu.
finistér s. n., pl. finistére
FINISTÉR s.n. (Liv.) Promontoriu, cap. [Cf. Finisterre – promontoriu la extremitatea nord-vestică a Europei].
FINISTÉR s. n. promontoriu. (cf. Finisterre)
Finister n. 1. cap la N.-V. Spaniei, pe litoralul Atlanticului; 2. numele unui departament francez (în Bretagne) cu 773.000 loc.

finister dex

Intrare: finister
finister substantiv neutru
Intrare: Finister
Finister