Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru finet

finet sn [At: (a. 1747) IORGA, S. D. XII, 45 / V: (├«nv) ~─â sf / Pl: ~uri / E: fr finette] ╚Ües─âtur─â pufoas─â de bumbac din care se confec╚Ťioneaz─â mai ales obiecte de lenjerie.
FIN├ëT, (2) fineturi, s. n. 1. ╚Ües─âtur─â pufoas─â de bumbac din care se confec╚Ťioneaz─â mai ales obiecte de lenjerie. 2. Obiect de ├«mbr─âc─âminte confec╚Ťionat din finet (1). ÔÇô Din fr. finette.[1]
FIN├ëT, fineturi, s. n. ╚Ües─âtur─â pufoas─â de bumbac din care se confec╚Ťioneaz─â mai ales obiecte de lenjerie. ÔÇô Din fr. finette.
FIN├ëT, fineturi, s. n. ╚Ües─âtur─â de bumbac, pufoas─â, din care se confec╚Ťioneaz─â lenjerie. Pijama de finet.
fin├ęt s. n., (sorturi) pl. fin├ęturi
fin├ęt s. n., (sorturi) pl. fin├ęturi
FINÉT s.n. Țesătură de bumbac pufoasă, din care se fac obiecte de lenjerie. [< fr. finette].
FIN├ëT s. n. ╚Ťes─âtur─â de bumbac pufoas─â din care se fac obiecte de lenjerie. (< fr. finette)
FIN├ëT ~uri n. 1) ╚Ües─âtur─â u╚Öoar─â ╚Öi moale de bumbac, pu╚Ťin sc─âmo╚Öat─â, folosit─â pentru confec╚Ťionarea lenjeriei. 2) la pl. Variet─â╚Ťi ale unei astfel de ╚Ťes─âturi. /<fr. finette

Finet dex online | sinonim

Finet definitie

Intrare: finet
finet substantiv neutru