Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru filozofie

filo-1 [At: DA ms/ E: fr philo-] Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×prietenÔÇŁ, ÔÇ×iubitorÔÇŁ, ÔÇ×amatorÔÇŁ de...
filo-2 [At: DN3 /E: fr phylo-] Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia: 1 Trib. 2 Neam.
filo-3 [At: DN3 /E: fr phyllo-] Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia: 1-2 (Referitor la) frunz─â.
filosofie sf vz filozofie
filozofie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 131/1 / V: ~oso~ / Pl: ~ii / E: ngr ¤ć╬╣╬╗╬┐¤â╬┐¤ć╬»╬▒, fr philosophie] 1 ╚śtiin╚Ť─â constituit─â dintr-un ansamblu coerent de no╚Ťiuni ╚Öi idei, care interpreteaz─â ╚Öi reflect─â realitatea sub aspectele ei cele mai generale. 2 Concep╚Ťie general─â despre lume ╚Öi via╚Ť─â. 3 (├«s) ~ lingvistic─â Teorie neopozitivist─â care reduce obiectul filozofiei (1) la termenii limbajului. 4 Totalitatea concep╚Ťiilor ╚Öi a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei ╚Ötiin╚Ťe. 5 (├Äs) ~a culturii Disciplin─â teoretic─â care se preocup─â de definirea genetic─â, structural─â ╚Öi func╚Ťional─â a fenomenului culturii. 6 Sistem de g├óndire filozofic─â propriu unui individ, unei ╚Ť─âri, unei ╚Öcoli, unei culturi. 7 Studiu al g├óndirii filozofice ╚Öi al istoriei acesteia. 8 Atitudine (├«n╚Ťeleapt─â) fa╚Ť─â de ├«nt├ómpl─ârile vie╚Ťii. 9 Mod specific de a privi problemele vie╚Ťii. 10 (Pex) Ansamblu de precepte pe care se bazeaz─â conduita unui individ. 11 (Fam) Problem─â greu de rezolvat. 12 (Fam; ├«e) Nu e mare ~ sau nu e nici o ~ Este un lucru u╚Öor de realizat (sub aparen╚Ťa de dificultate).
FILOSOF├ŹE, filosofii, s. f. 1. ╚śtiin╚Ť─â constituit─â dintr-un ansamblu ├«nchegat de no╚Ťiuni ╚Öi idei, care interpreteaz─â ╚Öi reflect─â realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concep╚Ťie general─â despre lume ╚Öi via╚Ť─â. 2. Totalitatea concep╚Ťiilor ╚Öi a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei ╚Ötiin╚Ťe. 3. (Rar) Atitudine (├«n╚Ťeleapt─â) fa╚Ť─â de ├«nt├ómpl─ârile vie╚Ťii; mod specific de a privi problemele vie╚Ťii. 4. (Fam.) Lucru greu de f─âcut, problem─â greu de rezolvat. [Var.: filozof├şe s. f.] ÔÇô Din ngr. philosophia, fr. philosophie.
FILOZOF├ŹE s. f. v. filosofie.
FILOZOF├ŹE, filozofii, s. f. 1. ╚śtiin╚Ť─â constituit─â dintr-un ansamblu ├«nchegat de no╚Ťiuni ╚Öi idei, care interpreteaz─â ╚Öi reflect─â realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concep╚Ťie general─â despre lume ╚Öi via╚Ť─â. 2. Totalitatea concep╚Ťiilor ╚Öi a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei ╚Ötiin╚Ťe. 3. (Rar) Atitudine (├«n╚Ťeleapt─â) fa╚Ť─â de ├«nt├ómpl─ârile vie╚Ťii; mod specific de a privi problemele vie╚Ťii. 4. (Fam.) Lucru greu de f─âcut, problem─â greu de rezolvat. ÔÇô Din ngr. philosophia, fr. philosophie.[1]
FILOZOF├ŹE, filozofii, s. f. 1. ╚śtiin╚Ťa despre legile cele mai generale ale dezvolt─ârii naturii, societ─â╚Ťii ╚Öi g├«ndirii. Marea problem─â fundamental─â a oric─ârei filozofii, ╚Öi ├«ndeosebi a filozofiei moderne, este problema raportului dintre g├«ndire ╚Öi existen╚Ť─â. MARX-ENGELS, O. A. II 336. Filozofia cea mai nou─â este tot at├«t de partinic─â ca ╚Öi cu dou─â mii de ani ├«n urm─â. LENIN, O. XIV 352. Prin studiul istoriei filozofiei ├«n╚Ťelegem studiul istoriei z─âmislirii, apari╚Ťiei ╚Öi evolu╚Ťiei concep╚Ťiei ╚Ötiin╚Ťifice despre lume ╚Öi legile acesteia. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 176, 2/5. ÔŚŐ Filozofie materialist─â = materialism. Filozofie idealist─â = idealism. ÔÖŽ (Cu sens colectiv) Lucr─âri care se ocup─â de probleme filozofice. Citea mai mult─â filozofie dec├«t medicin─â. BART, E. 120. 2. Totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al ╚Ötiin╚Ťei. Filozofia matematicii. Filozofia dreptului. 3. (Rar) Atitudine impasibil─â fa╚Ť─â de ├«nt├«mpl─ârile vie╚Ťii. V. ├«n╚Ťelepciune. 4. (Familiar) Lucru greu de f─âcut, problem─â greu de rezolvat. Nu-i mare filozofie s─â patinezi.
!filosof├şe/filozof├şe s. f., art. filosof├şa/filozof├şa, g.-d. art. filosof├şei/filozof├şei; pl. filosof├şi/filozof├şi, art. filosof├şile/ filozof├şile
filozof├şe v. filosof├şe
filozof├şe s. f., art. filozof├şa, g.-d. art. filozof├şei; pl. filozof├şi, art. filozof├şile
FILOZOF├ŹE s. v. ├«n╚Ťelepciune.
FILOSOF├ŹE s.f. v. filozofie.
FILOZOF├ŹE s.f. 1. Form─â a con╚Ötiin╚Ťei sociale, constituind un sistem coerent de no╚Ťiuni ╚Öi idei care reflect─â realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concep╚Ťie general─â despre lume ╚Öi via╚Ť─â. ÔŚŐ Filozofie lingvistic─â = teorie neopozitivist─â care reduce obiectul filozofiei la termenii limbajului. 2. Totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al ╚Ötiin╚Ťei. ÔŚŐ Filozofia culturii = disciplin─â teoretic─â care se preocup─â de definirea genetic─â, structural─â ╚Öi func╚Ťional─â a fenomenului culturii. 3. Comportare, fel de a reac╚Ťiona al cuiva ├«n fa╚Ťa unor lovituri, a unor nenorociri etc.; fel al cuiva de a privi lumea ╚Öi via╚Ťa. 4. (Fam.) Problem─â greu de rezolvat. [Gen. -iei, var. filosofie s.f. / < lat., gr. philosophia < philein ÔÇô a iubi, sophia ÔÇô ├«n╚Ťelepciune, cf. fr. philosophie].
FILOZOF├ŹE s. f. 1. concep╚Ťie general─â despre lume ╚Öi via╚Ť─â, form─â a con╚Ötiin╚Ťei sociale, constituind un sistem coerent de no╚Ťiuni ╚Öi idei care reflect─â realitatea sub aspectele ei cele mai generale. ÔÖŽ ~ lingvistic─â = teorie neopozitivist─â care reduce obiectul filozofiei la termenii limbajului. 2. totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al ╚Ötiin╚Ťei. ÔÖŽ ─â culturii = disciplin─â teoretic─â relativ autonom─â, care se preocup─â de definirea genetic─â, structural─â ╚Öi func╚Ťional─â a fenomenului culturii. 3. comportare, fel de a reac╚Ťiona al cuiva ├«n fa╚Ťa unor lovituri, nenorociri etc.; fel de a privi lumea ╚Öi via╚Ťa; ├«n╚Ťelepciune, stoicism. 4. (fam.) problem─â greu de rezolvat. 5. sistem filozofic apar╚Ťin├ónd unei persoane, ╚Öcoli sau epoci. (< fr. philosophie, gr. philosophia)
FILOZOF├ŹE ~i f. 1) Concep╚Ťie general─â despre lume ╚Öi via╚Ť─â, proprie unui g├ónditor sau unui grup de g├ónditori. 2) ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studierea legilor ╚Öi principiilor generale ale existen╚Ťei ╚Öi dezvolt─ârii naturii, societ─â╚Ťii ╚Öi g├óndirii. 3) Baz─â metodologic─â pe care se sprijin─â o ╚Ötiin╚Ť─â; ansamblu de principii metodologice. ~a limbii. 4) Atitudine specific─â; comportament personal. 5) Problem─â greu de rezolvat; lucru greu de f─âcut. 6) iron. Vorbire ├«ncurcat─â ╚Öi abstract─â. A ├«nceput o ~ ! [Art. filozofia; G.-D. filozofiei; Sil. -fi-e] /<gr. philosophia, fr. philosophie
filozofie f. 1. ├«n sens propriu, iubirea ├«n╚Ťelepciunii, c─âutarea adev─ârului, a principiilor ╚Öi a ra╚Ťiunii lucrurilor; 2. doctrin─â, sistem─â particular─â unui filozof: filozofia lui Epicur; 3. studiul ideilor generale relativ la o ╚Ötiin╚Ť─â sau art─â: filozofia istoriei; 4. curs de filozofie; 5. fig. t─ârie sufleteasc─â, superioritate intelectual─â.
*filosof├şe f. (vgr. philosophia, d. philos, amic, ╚Öi soph├şa, ├«n╚Ťelepciune). ╚śtiin╚Ťa general─â a lucrurilor, principiilor ╚Öi cauzelor: fie-care ╚Ötiin╚Ť─â particular─â are filosofia e─ş. Sistem─â particular─â unu─ş filosof celebru, une─ş ╚Öcoale, une─ş epoc─ş: filosofia lu─ş Aristotele. ├Än─âl╚Ťare de spirit, ra╚Ťiune, resemnare, indiferen╚Ť─â fa╚Ť─â de accidentele v─şe╚Ťi─ş, de prejudici─ş, de avere ╚Ö. a.: suferi╚Ť─ş cu filosofie nenorocirea. Clas─â, curs ├«n care se ├«nva╚Ť─â psihologia, morala, logica ╚Öi metafizica: a urma filosofia. Vech─ş. Pricepere, iscusin╚Ť─â. ÔÇô ╚śi -zof├şe (dup─â fr.). ÔÇô Ce─ş ma─ş mar─ş filosof─ş a┼ş fost, la Grec─ş: Talete, Pitagora, Socrate, Platone, Aristotele, Epicur, Zenone; la Roman─ş: Cicerone, Lucre╚Ťi┼ş, S├ęneca, Marcu Aureli┼ş; din evu medi┼ş p├«n─â ast─âz─ş: Ab├ęlard, sf├«ntu Toma, Bacon, Descartes, Locke, Spinoza, Malebranche, F├ęnelon, Bossuet, Leibniz, Kant, Condillac, Fichte, Hegel, Schelling, Schopenhauer, Nietzsche, ─şar ├«n ultimu timp, ├«n Francia: Maine de Biran, Auguste Comte, Renouvier ╚Ö. a. ├Än Rom├ónia: Conta.
FILOZOFIE s. ├«n╚Ťelepciune. (Din ~ poporului rom├ón.)
FILOZOFIE. Subst. Filozofie, ├«n╚Ťelepciune, g├«ndire; sistem filozofic, teorie filozofic─â, doctrin─â filozofic─â, principiu filozofic, filozofem. Filozofia ╚Ötiin╚Ťei. ╚ścoal─â filozofic─â, curent filozofic, orientare filozofic─â, concep╚Ťie filozofic─â. Filozofia istoriei; filozofia culturii; filozofia politic─â. Filozofia materialist─â, materialism filozofic; materialism. Filozofia idealist─â, idealism filozofic, idealism. Filozofia antic─â; ╚Öcoala eleat─â; ╚Öcoala ionian─â; ╚Öcoala cinic─â; ╚Öcoala cirenaic─â; ╚Öcoala stoic─â, stoicism; epicurism; peripatetism; platonism. Agnosticism; antropocentrism; antropomorfism; antropopatism; asocia╚Ťionism; atomism; atomism logic; averroism; cartezianism; cazualism; conceptualism; confucianism; constructivism; conven╚Ťionalism; crea╚Ťionism; daoism; deism; determinism; dualism; emanatism; emana╚Ťionism; empiriocriticism, machism, empiriomonism; epifenomenalism; energetism; existen╚Ťialism; fatalism; fenomenalism, fenomenism; fenomenologie; fic╚Ťionalism; fideism; filozofia naturii; filozofia vie╚Ťii; finalism; fizicalism; formalism; gimnozofie; gnosticism; g├«ndirism; hegelianism; hilozoism; holism; idealism; idealism subiectiv; idealism obiectiv; iluminism, luminism; indeterminism; infinitism; instrumentalism; intelectualism; intui╚Ťionism, ira╚Ťionalism; bergsonism; kantianism, kantism, priticism; marxism-leninism; materialism naiv (spontan); materialism antic; materialism metafizic; materialism mecanicist, mecanicism, materialism vulgar; materialism dialectic; monadism; monism; nativism; naturalism; neohegelianism; neoconfucianism; neokantianism; neoplatonism; neopozitivism; neora╚Ťionalism; neorealism; neotomism; ocazionalism; opera╚Ťionalism; panpsihism; panteism; personalism; pironism; pitagorism; pozitivism; pragmatism, utilitarism; predeterminism; preformism; ra╚Ťionalism; relativism; scientism; scolatic─â; semanticism; senzualism; solipsism; spiritualism, structuralism; subiectivism; teism; tomism; teleologie, finalism; teozofie; vitalism; voluntarism. Filozof, g├«nditor, cuget─âtor; filozofard (depr.). Adj. Filozofic, filozofesc (├«nv.), de filozofie. Materialist, idealist. Vb. A face filozofie, a se ocupa de filozofie; a g├«ndi, a reflecta, a medita; a filozofa (fam.), a filosofisi (grecism ├«nv.). Adv. (├Än mod) filozofic, din punct de vedere filozofic, filozofice╚Öte (rar). V. cunoa╚Ötere, g├«ndire, idee, ├«nv─â╚Ťare.
FILOZOF├ŹE (< fr.; {s} gr. philos ÔÇ×iubitorÔÇŁ + sophia ÔÇ×├«n╚ŤelepciuneÔÇŁ) s. f. 1. Ini╚Ťial, doar n─âzuin╚Ťa interioar─â, iubirea de ├«n╚Ťelepciune, dar o dat─â cu primii filozofi ╚Öi primele ╚Öcoli filozofice din cet─â╚Ťile ioniene ╚Öi italice ale vechii Grecii (sec. 6 ├«. Hr.), prin f. se ├«n╚Ťelegea un exerci╚Ťiu intelectual distinct ├«n raport cu celelalte activit─â╚Ťi ale spiritului, de╚Öi, p├ón─â ├«n epoca modern─â, filozofii examinau aproape toate domeniile cunoa╚Öterii, iar f. ├«ns─â╚Öi era privit─â ca ÔÇ×╚Ötiin╚Ť─â prim─â ╚Öi suprem─âÔÇŁ, ca ÔÇ×╚Ötiin╚Ť─â prin excelen╚Ť─âÔÇŁ sau ÔÇ×╚Ötiin╚Ťa absolut─âÔÇŁ. Fa╚Ť─â de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi religie, f., ├«n natura ei, este interogativ─â ╚Öi polimorf─â, ceea ce implic─â o etern─â revenire asupra obiectului ╚Öi condi╚Ťiilor posibilit─â╚Ťii ei. De la presocratici la Hegel, dominante sunt construc╚Ťiile ontologice sau metafizice, de felul celor ale lui Platon sau Aristotel, av├ónd ca punct de plecare marile ├«ntreb─âri privind fiin╚Ťa ├«n sine ╚Öi fiin╚Ťa determinat─â. Trecerea fizicii din condi╚Ťia de f. secund─â ├«n aceea de ╚Ötiin╚Ť─â, ├«n sec. 16-17, reflec╚Ťiile lui Descartes, Leibniz, Locke ╚Ö.a. asupra implica╚Ťiilor filozofice ale noilor rezultate ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi mai ales opera lui Kant determin─â orientarea f. c─âtre cercetarea posibilit─â╚Ťilor ╚Öi condi╚Ťiilor cunoa╚Öterii. ├Än sec. 20, ├«n locul sistemelor atotcuprinz─âtoare se impun filozofiile care ├«ncearc─â o anumit─â ÔÇ×deconstruireÔÇŁ a totalit─â╚Ťii ╚Öi care aplic─â metoda analizei, eviden╚Ťiind rolul constitutiv al limbajului ├«n cunoa╚Öterea, ac╚Ťiunea ╚Öi existen╚Ťa uman─â. Din aceast─â perspectiv─â sunt reconstruite ├«n prezent metafizica, etica ╚Öi alte p─âr╚Ťi ale f. tradi╚Ťionale. Finitudinea existen╚Ťei umane, inten╚Ťionalitatea actelor de con╚Ötiin╚Ť─â, logica ╚Ötiin╚Ťei etc. au devenit domenii importante ale medita╚Ťiei filozofice, al─âturi de eternele ├«ntreb─âri cu semnifica╚Ťie general uman─â. ÔŚŐ F. prim─â = parte a f. (la Aristotel, Toma dÔÇÖAquino, Descartes, Hobbes ╚Ö.a.) care studiaz─â primele cauze ╚Öi primele principii sau fiin╚Ťa ├«n sine; metafizic─â. Numit─â astfel ├«n raport cu f. secund─â, care studiaz─â cauzele ╚Öi principiile mi╚Öc─ârii ├«n natur─â (fizic─â). F. cre╚Ötin─â = ansamblu de idei filozofice dezvoltate ├«n Evul Mediu pe baza sintezei dintre f. veche (├«n special, platonismul ╚Öi neoplatonismul, aristotelismul ╚Öi stoicismul) ╚Öi ideile cre╚Ötine, consider├ónd revela╚Ťia ca indispensabil─â pentru ra╚Ťiune, de╚Öi, formal, acestea apar ca distincte; p. ext. orice f. pentru care revela╚Ťia ╚Öi adev─ârurile teologiei cre╚Ötine sunt inatacabile (filozofia lui Kierkegaard, existen╚Ťialismul cre╚Ötin, filozofia lui Nae Ionescu etc.). Filozofia istoriei = disciplin─â filozofic─â ├«n cadrul c─âreia se disting, pe de o parte, analiza istoriografiei, consacrat─â eviden╚Ťierii specificului cunoa╚Öterii istorice, iar pe de alta, ├«ncerc─ârile de a descoperi ├«n schimb─ârile, ciclurile, tradi╚Ťiile societ─â╚Ťii sensuri sau semnifica╚Ťii care scap─â cercet─ârii istorice propriu-zise. Filozofia naturii sau f. natural─â = ansamblul teoriilor av├ónd drept obiect natura sau realitatea fizic─â; ├«n Rena╚Ötere, ╚Ötiin╚Ťa bazat─â pe experiment. ├Än medii postkantiene, f.n. se constituie ca teorie general─â despre natur─â, opus─â f. spiritului, dar construit─â tot cu ajutorul conceptelor ra╚Ťiunii (Schelling, Hegel). F. politic─â = studierea, sub aspectul semnifica╚Ťiei, condi╚Ťiilor ╚Öi implica╚Ťiilor, a unor fenomene politice precum puterea, drepturile omului, libertatea individului, ac╚Ťiunea politic─â, dar ╚Öi a cuno╚Ötin╚Ťelor ╚Öi ╚Ötiin╚Ťei politice, din punct de vedere logic ╚Öi metodologic. Filozofia religiei = ansamblul de cercet─âri filozofice privind natura religiei, credin╚Ťei ╚Öi revela╚Ťiei, natura ╚Öi semnifica╚Ťia experien╚Ťei religioase, rela╚Ťia religiei cu ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi cultura, limbajul ╚Öi simbolismul religios etc. Ca disciplin─â distinct─â, s-a constituit ├«n epoca ÔÇ×luminilorÔÇŁ, dar preocup─ârile de acest gen sunt tot at├ót de vechi ca ╚Öi f. Filozofia ╚Ötiin╚Ťei = disciplin─â aflat─â la grani╚Ťa f. cu ╚Ötiin╚Ťa, care investigheaz─â ╚Öi analizeaz─â natura, adev─ârul ╚Öi valoarea ╚Ötiin╚Ťei, metodele, presupozi╚Ťiile ╚Öi categoriile cunoa╚Öterii ╚Ötiin╚Ťifice etc. S-a constituit ca atare la sf├ór╚Öitul sec. 19 ╚Öi ├«nceputul sec. 20; cuprinde at├ót probleme speciale, intim legate de cercetarea ╚Ötiin╚Ťific─â, c├ót ╚Öi probleme cu un accentuat caracter metafizic, reunind deopotriv─â eforturi ale oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi ale filozofilor. Filozofia vie╚Ťii = curent filozofic ini╚Ťiat de Nietzsche, solicit├ónd restructurarea sc─ârii valorilor prin considerarea cunoa╚Öterii ╚Öi a vie╚Ťii sociale din perspectiva artei ╚Öi a artei din punctul de vedere al ÔÇ×vie╚ŤiiÔÇŁ. F. istoric─â a vie╚Ťii (Dilthey), intui╚Ťionismul bergsonian sunt form ulterioare ale f.v. La fel, filozofiile lui Spengler, Fouill├ęe, Ravaisson, Unamuno, Ortega y Gasset ╚Ö.a. ÔŚŐ Filozofia culturii = disciplin─â relativ autonom─â, constituit─â ├«n sec. 19, dar fiind prezent─â ca preocupare la numero╚Öi g├ónditori, istorici, scriitori, poe╚Ťi, esei╚Öti etc. ├«n Antichitate, Evul Mediu, Rena╚Ötere ╚Öi Epoca modern─â. Ea ├«╚Öi propune definirea genetic─â, structural─â ╚Öi func╚Ťional─â a conceptului de cultur─â, aceasta fiind studiat─â ├«n integralitatea corela╚Ťiilor sale constitutive interne ╚Öi a conexiunilor ├«n care este integrat─â. Filozofia valorii v. axiologie ╚Öi valoare. Filozofia limbajului se impune dup─â cel de-al doilea r─âzboi mondial, prin contribu╚Ťia lui L. Wittgenstein ╚Öi a ╚Öcolii de la Oxford (G. Ryle, I. Hustin, P. Strawson, S. Hampshire), ca o analiz─â a sensurilor limbii, a raporturile dintre limb─â ╚Öi g├óndire, dintre limb─â ╚Öi realitate. ÔÖŽ Doctrin─â sau sistem filozofic constituit (f. lui Platon, f. lui Hegel). ÔÖŽ Ansamblul doctrinelor filozofice dintr-o epoc─â sau dintr-o ╚Ťar─â (f. greac─â, f. modern─â). 2. Principiile de baz─â ale unei institu╚Ťii sau organiza╚Ťii. 3. Comportare, atitudine (├«n╚Ťeleapt─â) fa╚Ť─â de problemele vie╚Ťii; fel de a privi lumea ╚Öi via╚Ťa. 4. (Fam.) Lucru greu de f─âcut, de rezolvat.
O, VITAE PHILOSOPHIA DUX! (lat.) o, filozofie, c─âl─âuza vie╚Ťii! ÔÇô Cicero, ÔÇ×Tusculanae disputationesÔÇŁ, V, 2. ├Än concep╚Ťia anticilor, filozofia reprezenta suma cuno╚Ötin╚Ťelor despre Univers ╚Öi chintesen╚Ťa ├«n╚Ťelepciunii omene╚Öti.
REVISTA DE FILOZOFIE, revist─â trimestrial─â ap─ârut─â la Bucure╚Öti (1923 ╚Öi 1943), sub direc╚Ťia lui C. R─âdulescu-Motru, cu seria nou─â a publica╚Ťiei ÔÇ×Studii filozoficeÔÇŁ (1907-1919). ├Än perioada 1954-1963 a ap─ârut revista ÔÇ×Cercet─âri filozoficeÔÇŁ, care din 1963 ╚Öi-a schimbat titlul ├«n ÔÇ×Revista de filozofieÔÇŁ. Editat─â de Institutul de Filozofie ╚Öi Psihologie ÔÇ×C. R─âdulescu-MotruÔÇŁ al Academiei Rom├óne.
FILO-3 ÔÇ×iubitor, afinitate, atrac╚ŤieÔÇŁ. ÔŚŐ gr. philos ÔÇ×prieten, iubitorÔÇŁ > fr. philo-, germ. id., engl. id., L. sav. id., it. filo- > rom. filo-. Ôľí ~dendron (v. -dendron), s. m., plant─â decorativ─â exotic─â, cu frunze mari lobate ╚Öi cu r─âd─âcini aeriene; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n filologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â textele vechi ╚Öi operele literare din punctul de vedere al limbii; ~pter (v. -pter), adj., (despre microorganisme) care tr─âie╚Öte pe aripi sau pe aripioare; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., ├«nclina╚Ťie deosebit─â pentru arte ╚Öi inven╚Ťii tehnice; ~zof (v. -zof), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n filologie; ~zofie (~sofie) (v. -zofie), s. f., 1. Ramur─â a culturii spirituale ╚Öi form─â a con╚Ötiin╚Ťei sociale constituit─â dintr-un ansamblu de no╚Ťiuni ╚Öi idei care reflect─â realitatea sub aspectele ei generale. 2. Totalitate a concep╚Ťiilor ╚Öi principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau ╚Ötiin╚Ťe.

Filozofie dex online | sinonim

Filozofie definitie

Intrare: filosofie
filosofie
filozofie substantiv feminin
Intrare: filozofie
filozofie