filozofare definitie

25 definiții pentru filozofare

filosofa v vz filozofa
filosofare sf vz filozofare
filozofare sf [At: ENGELS, A. 195 / V: ~oso~ / Pl: ~fări / E: filozofa] 1 (Iuz) Formulare de raționamente filozofice. 2 (Fam) Reflecție asupra problemelor vieții. 3 (Ird) Argumentare pedantă sau complicată.
FILOSOFÁ, filosofez, vb. I. Intranz. (Fam.) A face reflecții asupra vieții și problemelor ei. [Var.: filozofá vb. I] – Din fr. philosopher, lat. philosophari.
FILOSOFÁRE, filosofări, s. f. Faptul de a filosofa. [Var.: filozofáre s. f.] – V. filosofa.
FILOZOFÁ vb. I v. filosofa.
FILOZOFÁRE s. f. v. filosofare.
FILOZOFÁ, filozofez, vb. I. Intranz. (Fam.) A face reflecții asupra problemelor vieții. – Din fr. philosopher, lat. philosophari.[1]
FILOZOFÁRE, filozofări, s. f. Faptul de a filozofa. – V. filozofa.[1]
FILOZOFÁ, filozofez, vb. I. Intranz. (Familiar) A discuta, a face reflecții asupra problemelor vieții. Mare bine mi-ar face un taifas de seară tîrzie...! A filozofa e, de bine de rău, o mare mîngîiere și mare nevoie am de puțină mîngîiere. CARAGIALE, O. VII 145.
!filosofá/filozofá (a ~) vb., ind. prez. 3 filosofeáză/ filozofeáză
!filosofáre/filozofáre s. f., g.-d. art. filosofắrii/filozofắrii; pl. filosofắri/filozofắri
filozofá v. filosofá
filozofáre v. filosofáre
filozofá vb., ind. prez. 1 sg. filozoféz, 3 sg. și pl. filozofeáză
filozofáre s. f., g.-d. art. filozofării; pl. filozofări
FILOZOFÁ vb. a cugeta. (Nu mai ~ întreaga zi!)
FILOSOFÁ vb. I. v. filozofa.
FILOZOFÁ vb. I. intr. (Fam.) A face filozofie, a face reflecții asupra vieții și asupra aspectelor ei. [Var. filosofa vb. I. / cf. fr. philosopher, lat. philosophari].
FILOZOFÁRE s.f. Faptul de a filozofa. [< filozofa].
FILOZOFÁ vb. intr. a face reflecții asupra vieții și aspectelor ei. (< fr. philosopher, lat. philosophari)
A FILOZOFÁ ~éz intranz. fam. A reflecta asupra problemelor lumii (ca un filozof). /<fr. philosopher, lat. philosophari
filozofà v. 1. a trata despre materii filozofice; 2. a raționa prea subtil, a disputa în vânt.
*filosoféz v. intr. (fr. philosopher, d. lat. philosophor, vgr. philosophéo). Mă ocup de meditațiunĭ filosofice. Discut, raționez la infinit: a filosofa despre moarte. – Și -zoféz (după fr.).
FILOZOFA vb. a cugeta. (Nu mai ~ întreaga zi!)

filozofare dex

Intrare: filosofa
filozofa verb grupa I conjugarea a II-a
filosofa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: filosofare
filosofare
filozofare substantiv feminin
Intrare: filozofare
filozofare