filotimie definitie

11 definiții pentru filotimie

filotimie sf [At: PRAVILA (1814), 78/6 / Pl: ~ii / E: ngr φιλοτιμία] (Înv) 1 Generozitate. 2 Ambiția de a dobândi stima și prețuirea oamenilor.
FILOTIMÍE s. f. (Înv.) 1. Dărnicie, generozitate. 2. Ambiția de a dobândi stima și prețuirea oamenilor. – Din ngr. filotimia.
FILOTIMÍE s. f. (Înv.) 1. Dărnicie, generozitate. 2. Ambiția de a dobândi stima și prețuirea oamenilor. – Din ngr. filotimia.
FILOTIMÍE s. f. (Învechit) 1. Dărnicie, generozitate. La toată lumea plăcea fiindcă era om deștept și blînd... levent și galantom, pătruns de filotimie. CARAGIALE, O. III 32. 2. Rîvnă după stima și prețuirea oamenilor; ambiție. Spune, dacă-i așa, ce pedeapsă merită Radu?... – Degeaba mă-ntrebi... nu-i avea curajul... – A! m-atingi la filotimie. ALECSANDRI, T. 1407.
filotimíe (înv.) s. f., art. filotimía, g.-d. filotimíi, art. filotimíei
filotimíe s. f., art. filotimía, g.-d. filotimíi, art. filotimíei
FILOTIMÍE s. v. culanță, dărnicie, generozitate, mărinimie.
FILOTIMÍE f. înv. 1) Caracter filotim; noblețe sufletească; larghețe; mărinimie; galantonie; dărnicie; generozitate. 2) Dorință mare de a fi stimat și prețuit de oameni. [Art. filotimia; G.-D. filotimiei, Sil. -mi-e] /<ngr. filotimiá
filotimie f. pop. ambițiune, amor propriu: mă atingi la filotimie AL. [Gr.mod.].
*filotimíe f. (ngr. filotimía, d. filos, amic, și timi, onoare). Fam. Amabilitate, generozitate: plătește fie-care după filotimie.
filotimie s. v. CULANTĂ. DĂRNICIE. GENEROZITATE. MĂRINIMIE.

filotimie dex

Intrare: filotimie
filotimie substantiv feminin