Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru filologie

filo-1 [At: DA ms/ E: fr philo-] Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×prietenÔÇŁ, ÔÇ×iubitorÔÇŁ, ÔÇ×amatorÔÇŁ de...
filo-2 [At: DN3 /E: fr phylo-] Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia: 1 Trib. 2 Neam.
filo-3 [At: DN3 /E: fr phyllo-] Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia: 1-2 (Referitor la) frunz─â.
filologie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: fr philologie] ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul culturii scrise a popoarelor, ├«n special cu studiul textelor vechi ╚Öi al operelor literare din punctul de vedere al limbii, al influen╚Ťelor suferite, al modului ├«n care ni s-au transmis ╚Öi al autenticit─â╚Ťii, precum ╚Öi cu editarea lor.
FILOLOG├ŹE s. f. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul culturii scrise a popoarelor, ├«n special cu studiul textelor vechi ╚Öi al operelor literare din punctul de vedere al limbii, al influen╚Ťelor suferite, al modului ├«n care s-au transmis ╚Öi al autenticit─â╚Ťii, precum ╚Öi cu editarea lor. ÔÇô Din fr. philologie.
FILOLOG├ŹE s. f. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul culturii scrise a popoarelor, ├«n special cu studiul textelor vechi ╚Öi al operelor literare din punctul de vedere al limbii, al influen╚Ťelor suferite, al modului ├«n care ni s-au transmis ╚Öi al autenticit─â╚Ťii, precum ╚Öi cu editarea lor. ÔÇô Din fr. philologie.
FILOLOG├ŹE s. f. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul culturii scrise a popoarelor ╚Öi ├«n special cu studiul textelor vechi, al transmiterii lor ╚Öi al limbii ├«n care s├«nt scrise. Filologie romanic─â. Filologie slav─â. Facultatea de filologie. Ôľş Studiul filologiei te poate duce la descoperiri nu numai ├«n istorie, ci ╚Öi ├«n sociologie ╚Öi economie politic─â. SADOVEANU, E. 140.
filolog├şe s. f., art. filolog├şa, g.-d. filolog├şi, art. filolog├şei
filolog├şe s. f., art. filolog├şa, g.-d. filolog├şi, art. filolog├şei
FILOLOG├ŹE s.f. Disciplin─â care se ocup─â cu studiul culturii scrise a popoarelor, ├«n special cu studiul textelor vechi ╚Öi al operelor literare din punctul de vedere al limbii, al influen╚Ťelor suferite, al modelului ├«n care ni s-au transmis ╚Öi al autenticit─â╚Ťii, precum ╚Öi cu editarea lor. [Gen. -iei. / < fr. philologie, cf. gr. philos ÔÇô prieten, logos ÔÇô vorbire].
FILOLOG├ŹE s. f. ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul textelor vechi ╚Öi al operelor literare din punctul de vedere al limbii, al influen╚Ťelor suferite, al modului ├«n care ni s-au transmis ╚Öi al autenticit─â╚Ťii, precum ╚Öi cu editarea lor. (< fr. philologie)
FILOLOG├ŹE f. 1) Ansamblu de ╚Ötiin╚Ťe sociale, care se ocup─â cu studiul limbii ╚Öi crea╚Ťiei literare a unor popoare. ~ romanic─â. ~ slav─â. 2) ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul ╚Öi editarea textelor (vechi). [Art. filologia; G.-D. filologiei; Sil. -gi-e] /<fr. philologie
filologie f. 1. ╚Ötiin╚Ťa limbei, literaturei ╚Öi artei unui popor cult; filologie clasic─â, studiul limbei ╚Öi literaturei Grecilor ╚Öi Romanilor; filologie comparativ─â, studiul raporturilor ├«ntre diferite limbi ╚Öi dialecte.
*filolog├şe f. (vgr. philologia, d. philos, amic, ╚Öi l├│gos, cuv├«nt). ╚śtiin╚Ťa limbi─ş, literaturi─ş ╚Öi arte─ş unu─ş popor cult. Filologia clasic─â, acea care se ocup─â de limba greceasc─â ╚Öi latin─â. V. linghistic─â.
ARCHIVU PENTRU FILOLOGIA ╚śI ISTORIA, prima revist─â periodic─â rom├óneasc─â cu caracter ╚Ötiin╚Ťific. Editat─â lunar de Timofei Cipariu, la Blaj, ├«ntre 1867-1872, cu ├«ntreruperi.
REVISTA PENTRU ISTORIE, ARHEOLOGIE ╚śI FILOLOGIE, publica╚Ťie trimestrial─â ap─ârut─â la Bucure╚Öti (1882-1922, cu mari intermiten╚Ťe), ├«ntemeiat─â de Grigore Tocilescu. Colaboratori: B.P. Hasdeu, N. Iorga, V.A. Urechia, M. Gaster, O. Tafrali.
FILOLOG├ŹE (< fr. philologie, cf. gr. philos ÔÇ×prietenÔÇŁ, ÔÇ×iubitor deÔÇŁ ╚Öi logos ÔÇ×cuv├óntÔÇŁ, ÔÇ×vorbireÔÇŁ): (├«n sens larg) ╚Ötiin╚Ť─â a limbii ╚Öi literaturii unui popor sau a popoarelor; (├«n sens restr├óns) disciplin─â care studiaz─â cultura scris─â a popoarelor, mai ales textele vechi ╚Öi operele literare din punctul de vedere al limbii ├«n care acestea au fost scrise, al influen╚Ťelor pe care le-au suferit, al modului ├«n care ni s-au transmis, al edit─ârii lor, al autenticit─â╚Ťii acestora. Termen ap─ârut pentru prima dat─â ├«n opera lui Platon cu sensul de ÔÇ×pasiune pentru cultura literar─âÔÇŁ ├«n general. ÔŚŐ ~ cl├ísic─â: disciplin─â care studiaz─â antichitatea din punct de vedere istoric, literar ╚Öi arheologic, izvoarele literare ale antichit─â╚Ťii greco-romane, pentru a ob╚Ťine, prin intermediul acestora, cuno╚Ötin╚Ťe despre limba, civiliza╚Ťia ╚Öi cultura greac─â ╚Öi roman─â. S-a constituit ├«n secolul al XIX-lea. ÔŚŐ ~ compar├ít─â: disciplin─â care studiaz─â comparativ mai multe limbi. S-a constituit tot ├«n secolul al XIX-lea. ÔŚŐ ~ rom├ínic─â: disciplin─â care studiaz─â comparativ ╚Öi multilateral limbile ╚Öi literaturile popoarelor romanice. ÔŚŐ ~ germ├ínic─â: disciplin─â care studiaz─â comparativ ╚Öi multilateral limbile ╚Öi literaturile popoarelor germanice. ÔŚŐ ~ sl├ív─â: disciplin─â care studiaz─â comparativ ╚Öi multilateral limbile ╚Öi literaturile popoarelor slave. ÔŚŐ ~ rom├ón─â: disciplin─â care studiaz─â, sub toate aspectele, limba ╚Öi literatura poporului rom├ón. Creatorul filologiei rom├óne este considerat Timotei Cipariu cu lucrarea sa ÔÇ×Crestoma╚Ťie sau Analecte literareÔÇŁ (1858). Printre cei mai cunoscu╚Ťi reprezentan╚Ťi ai filologiei rom├óne amintim pe urm─âtorii: George Bari╚Ťiu, Ilie B─ârbulescu, ╚śtefan Bezdechi, Ion Bianu, Ioan Bogdan, Vasile Bogrea, Ioan Budai-Deleanu, Ion Bumbac, Jacques Byck, Ion-Aurel Candrea, Ion Caragiani, Nicolae Cartojan, Boris Cazacu, Alexandru Cior─ânescu, Timotei Cipariu, Grigore Cre╚Ťu, Ovid Densu╚Öianu, Nicolae Dr─âganu, Vladimir Drimba, Dimitrie Evolceanu, I. Fischer, Ecaterina Fodor, Moses Gaster, Ion Ghe╚Ťie, Gheorghe Ghib─ânescu, Vasile Grecu, Petre Hane╚Ö, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iorgu Iordan, C-tin Lacea, Alexandru Lambrior, August Treboniu Laurian, Petru Maior, Alexandru Mare╚Ö, Samuil Micu, Haralambie Mih─âescu, Gheorghe Mih─âil─â, ╚śtefan Munteanu, Grigore Nandri╚Ö, Pandele Olteanu, Viorica Pamfil, P. P. Panaitescu, Pericle Papahagi, ╚śtefan Pa╚Öca, Ioan Molnar-Piuariu, Cicerone Poghirc, Alexe Procopovici, Sextil Pu╚Öcariu, Alexandru Rosetti, I. I. Russu, Ioan G. Sbiera, Grigore Sila╚Öi, Theofil Simenschy, Laz─âr ╚ś─âineanu, Gheorghe ╚śincai, Gabriel ╚Üepelea, Iuliu Valaori, Ien─âchi╚Ť─â V─âc─ârescu ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii.
FILO-3 ÔÇ×iubitor, afinitate, atrac╚ŤieÔÇŁ. ÔŚŐ gr. philos ÔÇ×prieten, iubitorÔÇŁ > fr. philo-, germ. id., engl. id., L. sav. id., it. filo- > rom. filo-. Ôľí ~dendron (v. -dendron), s. m., plant─â decorativ─â exotic─â, cu frunze mari lobate ╚Öi cu r─âd─âcini aeriene; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n filologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â textele vechi ╚Öi operele literare din punctul de vedere al limbii; ~pter (v. -pter), adj., (despre microorganisme) care tr─âie╚Öte pe aripi sau pe aripioare; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., ├«nclina╚Ťie deosebit─â pentru arte ╚Öi inven╚Ťii tehnice; ~zof (v. -zof), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n filologie; ~zofie (~sofie) (v. -zofie), s. f., 1. Ramur─â a culturii spirituale ╚Öi form─â a con╚Ötiin╚Ťei sociale constituit─â dintr-un ansamblu de no╚Ťiuni ╚Öi idei care reflect─â realitatea sub aspectele ei generale. 2. Totalitate a concep╚Ťiilor ╚Öi principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau ╚Ötiin╚Ťe.

Filologie dex online | sinonim

Filologie definitie

Intrare: filologie
filologie substantiv feminin