filma vt [At: DA ms / Pzi: ~mez / E: fr filmer] A înregistra imagini succesive pe o peliculă cinematografică Și: a cinematografia.

filmat1 sns [At: MDA ms / E: filma] Filmare (1).

filmat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: film] Care a fost înregistrat pe o peliculă cinematografică.

FILMÁ, filmez, vb. I. Tranz. A înregistra imagini succesive pe o peliculă cinematografică sau pe un suport magnetic; a cinematografia. – Din fr. filmer.

FILMÁ, filmez, vb. I. Tranz. A înregistra imagini succesive pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. – Din fr. filmer.

FILMÁ, filmez, vb. I. Tranz. A înregistra scene (sau evenimente etc.) pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. Operatorii filmează aceste sute de mii de oameni care roiesc prin poienile pădurii. STANCU, U.R.S.S. 169.

filmá (a ~) vb., ind. prez. 3 filmeáză

filmá vb., ind. prez. 1 sg. filméz, 3 sg. și pl. filmeáză

FILMÁ vb. a cinematografia.

FILMÁ vb. I. tr. A înregistra (ceva) pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. [< fr. filmer].

FILMÁ vb. tr. a înregistra pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. (< fr. filmer)

A FILMÁ ~éz tranz. (imagini) A înregistra într-o anumită succesiune pe o peliculă specială în vederea proiectării pe ecran; a cinematografia; a ecraniza. /<fr. filmer

Filma f. zină chinuitoare de suflete (în basmele bănățene). [Origină necunoscută].

*filméz v. tr. (d. film). Reproduc pe film, cinematografiez.

filmát, filmate, adj. n. (med., în expr. comprimat filmat) acoperit cu un strat subțire de film polimeric. Din film, cf. fr. comprimé pelliculé.

FILMA vb. a cinematografia.