Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

41 defini╚Ťii pentru film

film sn [At: PARHON, B. 114 / Pl: ~e / E: fr film] 1 Band─â flexibil─â de celuloid, transparent─â ╚Öi sub╚Ťire, acoperit─â cu un strat de material sensibil la ac╚Ťiunea luminii, pe care se formeaz─â o imagine fotografic─â ╚Öi care se folose╚Öte ├«n fotografie, ├«n radiografie etc. 2 (Cig) Pelicul─â lung─â pe care sunt ├«nregistrate pe cale fotografic─â ╚Öi ├«n momente succesive imagini statice sau ├«n mi╚Öcare, precum ╚Öi sunete, pentru a fi apoi proiectate pe un ecran ╚śi: pelicul─â. 3 Gen de art─â const├ónd ├«n realizarea ╚Öi proiectarea pe un ecran cinematografic a unui film (1). 4 Crea╚Ťie cinematografic─â. 5 Strat sub╚Ťire dintr-un material lichid, solid sau gazos, ├«ntins pe suprafa╚Ťa unui obiect solid sau lichid ╚śi: pelicul─â. 6 (Fig) Prezentare. 7 (Fig) Succesiune de imagini. 8 (Fam; ├«e) A i se rupe ~ul A-╚Öi pierde cuno╚Ötin╚Ťa. 9 (├Äae) A nu mai realiza ce se ├«nt├ómpl─â.
FILM, filme, s. n. 1. Band─â flexibil─â de celuloid, transparent─â ╚Öi sub╚Ťire, acoperit─â cu un strat de material sensibil la ac╚Ťiunea luminii, pe care se formeaz─â o imagine fotografic─â ╚Öi care se folose╚Öte ├«n fotografie, ├«n radiografie etc. ÔÖŽ (Cin.) Pelicul─â lung─â pe care sunt ├«nregistrate pe cale fotografic─â ╚Öi ├«n momente succesive imagini statice sau ├«n mi╚Öcare, precum ╚Öi sunete, pentru a fi apoi proiectate pe un ecran. 2. Gen de art─â const├ónd din realizarea ╚Öi proiectarea pe un ecran cinematografic a unui film (1); crea╚Ťie cinematografic─â. 3. Strat sub╚Ťire dintr-un material lichid, solid sau gazos, ├«ntins pe suprafa╚Ťa unui obiect solid sau lichid; pelicul─â. 4. (Fig.) Desf─â╚Öurare, prezentare. ÔÇô Din fr. film.
FILM, filme, s. n. 1. Band─â flexibil─â de celuloid, transparent─â ╚Öi sub╚Ťire, acoperit─â cu un strat de material sensibil la ac╚Ťiunea luminii, pe care se formeaz─â o imagine fotografic─â ╚Öi care se folose╚Öte ├«n fotografie, ├«n radiografie etc. ÔÖŽ (Cin.) Pelicul─â lung─â pe care sunt ├«nregistrate pe cale fotografic─â ╚Öi ├«n momente succesive imagini statice sau ├«n mi╚Öcare, precum ╚Öi sunete, pentru a fi apoi proiectate pe un ecran. 2. Gen de art─â const├ónd din realizarea ╚Öi proiectarea pe un ecran cinematografic a unui film (1); crea╚Ťie cinematografic─â. 3. Strat sub╚Ťire dintr-un material lichid, solid sau gazos, ├«ntins pe suprafa╚Ťa unui obiect solid sau lichid; pelicul─â. 4. (Fig.) Desf─â╚Öurare, prezentare. ÔÇô Din fr. film.
FILM, filme, s. n. 1. Pelicul─â sub╚Ťire, transparent─â de celuloid, acoperit─â cu un strat de material sensibil la ac╚Ťiunea luminii, pe care se poate forma o imagine fotografic─â ╚Öi care se folose╚Öte ├«n fotografie, radiografie etc. Un film 6/9. Film pentru radiografii dentare. ÔÖŽ (├Än cinematografie) Pelicul─â lung─â pe care s├«nt ├«nregistrate pe cale fotografic─â imagini statice sau ├«n mi╚Öcare, ├«n momente succesive ╚Öi care se proiecteaz─â pe ecran; pelicul─â. 2. Gen de art─â const├«nd din proiectarea, pe un ecran cinematografic, a unor scene ├«nregistrate pe cale fotografic─â pe o pelicul─â, ├«n conformitate cu un scenariu regizoral. Film tehnicolor. Film de lung metraj. Film documentar. Ôľş Filmele vor da s─âtenilor r─âspuns la multe ├«ntreb─âri... vor limpezi multe nedumeriri. CAMILAR, TEM. 43. ÔŚŐ Film-spec- tacol = gen de film const├«nd din redarea prin mijloace cinematografice a unui spectacol teatral. Datorit─â filmului, ┬źO scrisoare pierdut─â┬╗ va str─âluci pe ecrane pretutindeni. Iar peste alte decenii, filmul-spectacol ┬źO scrisoare pierdut─â┬╗ va fi un adev─ârat document al dragostei ╚Öi venera╚Ťiei noastre, a celor de azi, pentru marele Caragiale. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 378, 4/1. ÔŚŐ Expr. A turna un film v. turna. ÔŚŐ Fig. Magicul film al copil─âriei ├«ncepea din nou s─â-i ruleze pe ecranul min╚Ťii. BART, E. 44. 3. Strat sub╚Ťire de material fluid a╚Öezat pe suprafa╚Ťa unui lichid sau a unui corp solid.
film s. n., pl. f├şlme
film s. n., pl. f├şlme
FILM s. 1. peliculă. (Un ~ în premieră.) 2. v. peliculă. 3. cinematografie, peliculă. (Arta ~ului.) 4. v. cinematograf.
FILM s.n. 1. Pelicul─â sub╚Ťire, flexibil─â ╚Öi transparent─â, de celuloid, acoperit─â cu un strat de material fotosensibil, folosit─â ├«n fotografie, radiografie etc. ÔÖŽ Band─â folosit─â pentru ├«nregistrarea ╚Öi reproducerea pe ecran a imaginilor; pelicul─â. 2. Arta cinematografic─â. ÔÖŽ (Fig.) Succesiune de imagini. 3. Strat de fluid ├«ntins pe suprafa╚Ťa unui corp solid sau lichid. // (├Än forma filmo-) Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×(referitor la) pelicul─â fotografic─âÔÇŁ. [Pl. -me, -muri. / < fr., engl. film].
FILM s. n. 1. pelicul─â sub╚Ťire de celuloid, flexibil─â ╚Öi transparent─â, acoperit─â cu un strat de material fotosensibil, ├«n fotografie, radiografie etc. ÔŚŐ band─â pentru ├«nregistrarea ╚Öi reproducerea pe ecran a imaginilor; pelicul─â. 2. arta cinematografic─â. 3. desf─â╚Öurarea continu─â a unei manifesta╚Ťii, vizite, curse etc.; succesiune de imagini. 4. strat de fluid ├«ntins pe suprafa╚Ťa unui corp solid sau lichid. (< fr. film)
FILM ~e n. 1) Ansamblu de imagini fotografice succesive, cu subiect comun, înregistrate pe o peliculă și reproduse pe ecran. ~ artistic. 2) Bandă pe care s-a înregistrat o lucrare cinematografică. 3) Peliculă folosită în fotografie. /<fr. film
film n. 1. pieli╚Ť─â format─â de o foaie sub╚Ťire de celuloid, ├«ntrebuin╚Ťat─â ├«n fotografii ╚Öi la cinematograf; 2. scenariu cinematografic: un frumos film.
*film n., pl. ur─ş (engl. film, membran─â, pelicul─â fotografic─â). Tablo┼ş cinematografic.
FILM s. 1. peliculă. (Un ~ în premieră.) 2. cinematografie, peliculă. (Arta ~.) 3. cinema, cinematograf. (Mă duc la ~.)
c├írte-f├şlm s. f. ÔŚŐ ÔÇ×├Än Fran╚Ťa a ├«nceput o nou─â industrie: de la ┬źfilm┬╗ la ┬źcarte┬╗, ├«n sensul edit─ârii unor somptuoase volume [...] cu prefe╚Ťe, note ╚Öi dosare critice, biofilmografie de autori ╚Öi de interpre╚Ťi. Este ini╚Ťiativa casei de cultur─â Balland, care a lansat deja o prim─â serie din aceste c─âr╚Ťi-filme din opera cinematografic─â a unor mari realizatori precum Carn├ę [...], Renoir [...], Godard [...]ÔÇŁ R.lit. 20 III 75 p. 22 (din carte + film, dup─â model fr.)
film s. n. Desf─â╚Öurare (a unei manifesta╚Ťii, vizite, curse etc.) ÔŚŐ ÔÇ×Iat─â pe scurt filmul cursei.ÔÇŁ Sc. 9 V 61 p. 5; v. ╚Öi R.l. 24 XII 79 p. 1, R.lit 26 VI 80 p. 8; v. ╚Öi amerizare (din fr. film; DMN 1965; Fl. Dimitrescu ├«n LR 2/62 p. 137; DN, DEX, DN3 ÔÇô alte sensuri, DEX-S)
film-anch├ęt─â s. n. Film cu caracter de anchet─â ÔŚŐ ÔÇ×Cel─âlalt film-anchet─â ┬źM├óine ├«ncepe azi┬╗ este un film despre tinerii din zilele noastre.ÔÇŁ Sc. 18 VII 65 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Filmul-anchet─â ┬źBrazii┬╗, realizat de T.U. la Grupul de ╚Öantiere de pe Some╚Ö [...]ÔÇŁ Sc. 17 IV 74 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Este necesar, deci, ca str─âdaniilor pasionate, concretizate adesea ├«n certe reu╚Öite ale creatorilor de la studioul ┬źAl. Sahia┬╗, s─â li se r─âspund─â prin stabilirea, ├«n planul tematic, a ponderii justificate de importan╚Ťa filmului-anchet─â.ÔÇŁ Sc. 14 XI 75 p. 4; v. ╚Öi Cont. 17 IX 65 p. 6, R.l. 24 VII 69 p. 2, I.B. 8 X 70 p. 2, Cont. 2 XI 73 p. 5, I.B. 18 IV 74 p. 2, S─âpt. 26 VII 74 p. 6 (din film + anchet─â; cf. fr. film-enqu├¬te; DMN, DMC 1966; Fl. Dimitrescu ├«n BRPh 1/69 p. 166)
film-antolog├şe s. n. Film alc─âtuit din secven╚Ťe antologice ÔŚŐ ÔÇ×Acest film-antologie trebuie v─âzut nu numai pentru c─â noi o cunoa╚Ötem deocamdat─â foarte pu╚Ťin pe cea c─âreia ├«i e dedicat.ÔÇŁ Cont. 29 X 65 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×┬źA╚Öa se distra lumea┬╗ este subiectul filmului-antologie realizat de cunoscuta cas─â Metro-Goldwin-Mayer pentru a marca ├«mplinirea unei jum─ât─â╚Ťi de secol de existen╚Ť─â.ÔÇŁ Sc. 11 VI 74 p. 6; v. ╚Öi Cont 29 V 64 p. 4 (din film + antologie; Fl. Dimitrescu ├«n BRPh 1/69 p. 166)
film-avertism├ęnt s. n. Film care are rolul de a atrage aten╚Ťia asupra unor fenomene ÔŚŐ ÔÇ×┬źBr─â╚Ťara de bronz┬╗ este, evident, drama dezr─âd─âcin─ârii. Dar este, ├«n acela╚Öi timp, un film-m─ârturie, un film-avertisment ├«n probleme care au ├«nc─â o pondere [...] deloc neglijabil─â ├«n procesul prefacerilor sociale din ╚Ťara sa.ÔÇŁ Sc. 23 IV 76 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Pe toate ecranele din ╚Ťar─â va fi prezentat, ├«n deschiderea programelor obi╚Önuite, un film-avertisment de dou─â minute ╚Öi jum─âtate, alc─âtuit din scurte secven╚Ťe din c├óteva din cele mai celebre filme produse de-a lungul anilor ├«n Fran╚Ťa.ÔÇŁ Sc. 4 II 78 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×Guvernul britanic va consacra suma de 2,5 milioane de lire pentru desf─â╚Öurarea unei vaste campanii ├«mpotriva heroinomaniei, care a luat propor╚Ťii neb─ânuite ├«n aceast─â ╚Ťar─â. Campania, care se adreseaz─â ├«n special tineretului, cuprinz├ónd ├«n special filme-avertisment ╚Öi materiale publicitare la televiziune, va fi lansat─â ├«n luna aprilie [...]ÔÇŁ R.l. 1 III 85 p. 6; v. ╚Öi R.l. 25 XI 78 p. 2 (din film + avertisment)
film-bal├ęt s. n. Balet filmat ÔŚŐ ÔÇ×Filmul-balet ┬źCarmen┬╗ cu M.P. ├«n coregrafia cubanezului A. A.ÔÇŁ R.lit. 20 XI 69 p. 27. ÔŚŐ ÔÇ×Dup─â o seam─â de reu╚Öite la televiziune, ├«n primul r├ónd cu un balet ┬źMasa t─âcerii┬╗ pe muzic─â de M. L., apoi cu un film-balet ┬źtv┬╗ pe muzic─â de B├ęcaud, a scris ╚Öi ├«nscenat partitura coregrafic─â a unei piese de Stravinski.ÔÇŁ S─âpt. 4 XII 70 p. 3; v. ╚Öi I.B. 12 I 76 p. 6 (din film + balet)
film-catastr├│f─â s. n. Film care are ca tem─â o catastrof─â (cutremur, inunda╚Ťie etc.) ÔŚŐ ÔÇ×Psihologii explic─â moda filmelor-catastrof─â ca o form─â de consolare: un sistem inventeaz─â o condi╚Ťie apocaliptic─â pentru ca, ├«n compara╚Ťie cu ea, realitatea s─â apar─â mai bun─â ╚Öi mai potrivit─â, mai suportabil─â.ÔÇŁ R.lit. 3 IV 75 p. 23. ÔŚŐ ÔÇ×Se pare c─â genul filmelor-catastrof─â s-a ├«ncet─â╚Ťenit definitiv odat─â cu celebrul ┬źP─âs─ârile┬╗ al lui Hitchcock.ÔÇŁ R.l. 25 XI 78 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Conceput ├«n maniera filmelor-catastrof─â [...] ┬źViaductul┬╗ aduce ├«n prim-plan figura sinistr─â, dar real─â, a unui maniac care, prin anii ÔÇÖ30, se ┬źspecializase┬╗ ├«n dinamitarea podurilor de cale ferat─â [...]ÔÇŁ S─âpt. 8 VI 84 p. 5; v. ╚Öi R.lit. 22 V 75 p. 24 //din film + catastrof─â//
film-com├índ─â s. n. Film comandat de o anumit─â institu╚Ťie spre a fi folosit ├«n scopuri publicitare sau didactice ÔŚŐ ÔÇ×La noi, ┬źtehnofilmele┬╗ intr─â ├«n vastul recipient al a╚Öa-numitelor ┬źfilme-comand─â┬╗. Ministerele, institu╚Ťiile, marile unit─â╚Ťi industriale sau comerciale sau culturale au posibilitatea s─â ┬źcomande┬╗.ÔÇŁ R.l. 14 XII 71 p. 2 //din film + comand─â//
film-dezb├ítere s. n. Film cu caracter de dezbatere ÔŚŐ ÔÇ×Indiferent de cum o s─â-l numim, ne afl─âm ├«n fa╚Ťa unui film-dezbatere ╚Öi caracterul acestuia se cite╚Öte de la ├«nceput ├«n formula scenariului: procesul.ÔÇŁ Sc. 15 IX 65 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Drumul unui anumit tip de film-dezbatere, drumul unui anumit tip de ┬źpolicier┬╗, drumul unui anumit tip de comedie civic─â.ÔÇŁ R.l. 16 II 78 p. 2 (din film + dezbatere; Fl. Dimitrescu ├«n BRPh 1/69 p. 167)
film-docum├ęnt s. n. Film cu caracter de document ÔŚŐ ÔÇ×Filmul-document ┬źMondo cane┬╗.ÔÇŁ Cont. 13 I 67 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×La limita dintre film-document ╚Öi film-fic╚Ťiune se g─âse╚Öte [...]ÔÇŁ R.lit. 9 X 69 p. 24. ÔŚŐ ÔÇ×┬źCazul Mattei┬╗ nu este un film de fic╚Ťiune, nu este nici ceea ce numim de obicei un documentar. Este ceva mai mult. Este un film-document al epocii sale, un film-document al Italiei de azi.ÔÇŁ Cont. 1 XII 72 p. 5; v. ╚Öi R.lit. 25 III 71 p. 27, I.B. 17 XI 72 p. 2 (din film + document)
film-fl├║viu s. n. Film de o lungime neobi╚Önuit─â ÔŚŐ ÔÇ×┬źZiaristul┬╗ a fost un adev─ârat film-fluviu, av├ónd dou─â serii a c├óte dou─â ore fiecare.ÔÇŁ Cont. 21 VII 67 p. 5 ÔŚŐ ÔÇ×Un film-fluviu s-a v─ârsat ├«ntr-o mare de emo╚Ťie destul de greu de ├«n╚Ťeles de ┬źcineva din afar─â┬╗.ÔÇŁ R.l. 3 I 78 p. 6. ÔŚŐ ÔÇ×Wim Wenders folose╚Öte o ├«ntrep─âtrundere de imagini mentale cu realitatea ├«ntr-un film-fabul─â-fluviu realiz├ónd o atmosfer─â pe c├ót de sofisticat─â pe at├ót de inchizitorial─â.ÔÇŁ R.lit. 28 XI 91 p. 23; v. ╚Öi Cont. 1 XII 78 p. 10 (din film + fluviu; cf. fr. film-fleuve; DMN 1966)
film-foilet├│n s. n. Film lung care se difuzeaz─â la televiziune, ├«n fragmente ÔŚŐ ÔÇ×Cu o modestie proprie numai oamenilor momentului, s-a ├«nscris ├«n unul din programele televiziunii [...] cu acest film-foileton: ┬źConcert din muzic─â de Bach┬╗.ÔÇŁ R.lit. 20 III 79 p. 17 (din film + foileton)
film-gig├ínt s. n. Film de o lungime neobi╚Önuit─â, cu foarte mare figura╚Ťie ÔŚŐ ÔÇ×Se turneaz─â filme-gigant de 34 ore ├«n care apar mii de figuran╚Ťi.ÔÇŁ Cont. 22 III 63 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×Dup─â ┬źC─âderea Troiei┬╗, ┬źUltimele zile ale ora╚Öului Pompei┬╗, primul film-gigant apare deja ca un matur super-spectacol.ÔÇŁ Cont. 4 VII 69 p. 5 (din film + gigant)
film-l├ęc╚Ťie s. n. Film cu caracter de lec╚Ťie ÔŚŐ ÔÇ×D.P. nu a f─âcut un film-lec╚Ťie despre via╚Ťa ╚Öi opera lui ╚Ťuculescu ╚Öi nici n-a ├«ncercat o cercetare exhaustiv─â a crea╚Ťiei acestuia.ÔÇŁ Cont. 23 IX 66 p. 5; v. ╚Öi R.l. 12 XI 66 p. 6 (din film + lec╚Ťie; Fl. Dimitrescu ├«n BRPh 1/69 p. 167)
film-mam├║t s. n. Film de o lungime neobi╚Önuit─â, cu foarte mare figura╚Ťie ÔŚŐ ÔÇ×Cheltuielile acestui film-mamut ating suma de 90 milioane de franci.ÔÇŁ Cont. 16 XII 66 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×Filmul-mamut realizat de c─âtre produc─âtorul D. de L. ├«mpreun─â cu studiourile sovietice ni se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â ca o reconstituire istoric─â de amploare a celebrei b─ât─âlii purtat─â de celebrul geniu militar: Napoleon.ÔÇŁ R.l. 26 XII 71 p. 2 //din film + mamut; Fl. Dimitrescu ├«n BRPh 1/69 p. 167//
film-m├│nstru s. n. Superproduc╚Ťie ÔŚŐ ÔÇ×Produc─âtorii italieni au realizat unul din acele filme-mon╚Ötri menite s─â ob╚Ťin─â cel mai mare succes de cas─â cu cele mai ├«ndoielnice mijloace.ÔÇŁ Cont. 29 III 63 p. 5 //din film + monstru//
film-muzic├íl s. n. Film ├«n care muzica este elementul caracterizant ÔŚŐ ÔÇ×Formula filmului muzical (aici muzic─â u╚Öoar─â) nu este, credem, un gen hibrid.ÔÇŁ Cont. 17 II 67 p. 5 (cf. fr. film musical, it. film musicale; PN 1980)
film-pir├ít s. n. ÔŚŐ ÔÇ×Filme ┬źpirat┬╗. Num─ârul filmelor produse de cinematografia italian─â este de trei ori mai mic dec├ót ├«n urm─â cu 5 ani. Una din cauze o constituie proliferarea posturilor particulare de televiziune care difuzeaz─â a╚Öa-numitele filme ┬źpirat┬╗ ÔÇô pelicule copiate pe ascuns, pentru care nu pl─âtesc nici o tax─â.ÔÇŁ Sc. 11 III 81 p. 5 (din film + pirat)
film-po├ęm s. n. Film cu calit─â╚Ťi de poem ÔŚŐ ÔÇ×Film-poem asupra genera╚Ťiei revolu╚Ťionare de dup─â r─âzboi.ÔÇŁ Mag. 16 VIII 67 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×Cineclubul televiziunii franceze a programat [...] straniul film-poem ┬źTestamentul lui Orfeu┬╗ realizat ├«n 1960 ╚Öi considerat de critici drept un adev─ârat testament al artistului.ÔÇŁ Cont. 2 XI 73 p. 10; v. ╚Öi Cinema 4/74 p. 9, R.l. 27 XII 77 p. 2 (din film + poem; cf. fr. film-po├Ęme; DMN 1969)
film-portr├ęt s. n. Film ├«n care se schi╚Ťeaz─â portretul unei personalit─â╚Ťi ÔŚŐ ÔÇ×┬źCimarron┬╗ este un film-portret.ÔÇŁ I.B. 10 XII 66 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×┬źSingur─âtatea unui c├ónt─âre╚Ť de fond┬╗ este titlul filmului portret, cum ├«l denumesc ziarele franceze, pe care regizorul C.M. l-a consacrat lui Yves Montand.ÔÇŁ I.B. 11 II 75 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×Un film-portret: portretul unui om al zilelor noastre.ÔÇŁ Sc. 30 I 76 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×Film-portret, evocare a personalit─â╚Ťii unuia dintre pionierii avia╚Ťiei germane de la sf├ór╚Öitul secolului trecut.ÔÇŁ R.l. 30 VII 84 p. 4; v. ╚Öi S─âpt. 28 II 69 p. 1, I.B. 18 IV 74 p. 2, Sc. 12 VI 74 p. 6; v. ╚Öi videocasetofon (din film + portret; cf. fr. film-portrait; DMC 1974)
film-recit├íl s. n. Film cu valoarea unui recital actoricesc ÔŚŐ ÔÇ×Adaug─â palmaresului Michelei Morgan o reu╚Öit─â memorabil─â ├«n acest film-recital.ÔÇŁ R.l. 14 II 67 p. 2; v. ╚Öi Mag. 18 II 67 p. 5 (din film + recital)
film-sch├ęci s. n. Film alc─âtuit din mai multe p─âr╚Ťi distincte ÔŚŐ ÔÇ×Acesta este un film-sketch (cu trei povestiri) pe care-l turneaz─â acum ├«n Italia trei mari cinea╚Öti.ÔÇŁ Mag. 12 XI 66 p. 4; v. ╚Öi Cont. 28 II 69 p. 5, 14 XI 69 p. 5 [scris ╚Öi film-sketch] //din film + scheci; Fl. Dimitrescu ├«n BRPh 1/69 p. 167//
film-spect├ícol s. n. Spectacol ecranizat ÔŚŐ ÔÇ×Folclorul muzical al nordului ├«ndep─ârtat, ├«ntr-un film-spectacol.ÔÇŁ R.l. 24 XI 75 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Un aspect inedit ╚Öi de un real interes pentru aprofundarea problemelor dramaturgiei cehoviene [...] l-au ├«nsemnat filmele-spectacol proiectate ├«n fiecare sear─â, printre care unele realiz─âri devenite clasice [...]ÔÇŁ R.lit. 21 II 85 p. 24; v. ╚Öi Sc. 6 IV 84 p. 4 (din film + spectacol; cf. fr. film-spectacle; DMN 1969)
film-╚Öco├íl─â s. n. ÔÖŽ 1. Film exemplar ÔŚŐ ÔÇ×├Äntr-o sal─â pe jum─âtate plin─â cu bulevardi╚Öti [...] a rulat ÔÇô o singur─â dat─â ÔÇô ┬źIntoleran╚Ť─â┬╗, film-╚Öcoal─â care ar trebui proiectat zilnic ├«n toate locurile pe unde mi╚Öun─â cinefilii.ÔÇŁ Cont. 23 X 70 p. 2. ÔÖŽ 2. Film prin care se pred─â un obiect de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt ÔŚŐ ÔÇ×Scriitorul O.S. s-a decis s─â fac─â filme-c─âr╚Ťi, filme-╚Öcoal─â, ┬źun curs de alfabetizare fundamental─â┬╗ prin intermediul filmului.ÔÇŁ R.lit. 13 III 75 p. 22 (din film + ╚Öcoal─â)
muzic─â de film. ├Änc─â de la ├«nceputurile cinematografului, s-a sim╚Ťit nevoia unui acompaniament muzical. ├Än perioada filmului mut, acest acomp. era realizat de piani╚Öti care improvizau sau ├«ns─âilau pentru diverse scene melodii foarte cunoscute. Adesea, la realizarea fondului sonor participa ╚Öi c├óte un percu╚Ťionist care producea efecte onomatopeice: trageri cu pu╚Öca, zgomote de avioane, tunete etc. De prin 1920, piani╚Ötii au ├«nceput a fi ├«nlocui╚Ťi cu ansambluri* instr. ╚Öi chair orch. dirijate de muzicieni de prestigiu. ├Än aceste condi╚Ťii apar comenzile speciale pentru muzica filmelor, de╚Öi asemenea comenzi se mai f─âcuser─â ╚Öi cu ani ├«n urm─â; spre exemplu, Saint-Sa├źns scrisese muzica pentru filmul Asasinatul Ducelui de Guise (1908), Satie pentru EntrÔÇÖacte ╚Öi Honegger pentru Pacific 231 (1924), Mascagni pentru Rapsodia satanic─â (1915), Florent Schmitt pentru Salammb├┤ (1925), Hindemith pentru Felix the cat (1927). Alte mari nume de mari compozitori care au scris muzic─â de film sunt: Prokofiev, ╚śostakovski, Ibert, Ravel, H. Rabaud, P. Dessau, M. Jarre, Auric, Britten, W. Walton; Sch├Ânberg a compus o partitur─â* pentru un film imaginar. O dat─â cu introducerea filmului sonor, muzica ├«ncepe s─â fie ├«nregistrat─â simultan cu imaginile. Metoda s-a dovedit ├«ns─â nesatisf─âc─âtoare, astfel c─â s-a trecut la realizarea separat─â a benzii cu muzic─â. S-au emis o mul╚Ťime de teorii cu privire la rolul ╚Öi factura muzicii pentru film. Unii au sus╚Ťinut c─â ea nu trebuie s─â fie dec├ót un fond sonor f─âr─â importan╚Ť─â, al╚Ťii c─â trebuie s─â ├«nso╚Ťeasc─â permanent imaginea. S-a ajuns cur├ónd la adev─ârate ╚Öabloane ├«n realizare, pentru anumite tipuri de situa╚Ťii folosindu-se mereu acelea╚Öi tipuri de formule muzicale. Ast─âzi, tocmai ├«n dorin╚Ťa de a evita vechile ╚Öabloane, sunt puse ├«n joc cele mai diverse mijloace: de la adaptarea unor momente din lucr─âri clasice (fapt care a creat o popularitate nea╚Öteptat─â respectivelor lucr─âri) p├ón─â la folosirea efectelor de muzic─â concret─â* ╚Öi electronic─â*. Muzica poate umaniza un subiect, poate exalta mesajul s─âu. Muzica poate face un film mai pu╚Ťin intelectual ╚Öi mai emo╚Ťionant. Ea poate influen╚Ťa reac╚Ťia publicului la o anumit─â secven╚Ť─â a filmului. ÔÇ×Ea poate prepara ochiul prin urecheÔÇŁ, astfel concentra ├«n cuvinte Muir Mathieson rolul muzicii ├«n film, accentu├ónd asupra importan╚Ťei integr─ârii ei ├«n structura dramatic─â a filmului. A╚Öa cum sublinia compozitorul Th. Grigoriu, trebuie s─â se creeze ÔÇ×un soi de polifonie ├«ntre imagine ╚Öi muzic─âÔÇŁ. ├Än multe filme s-au lansat melodii care au r─âmas celebre, desprinz├óndu-se de cadrul ├«n care s-au n─âscut, intr├ónd ├«n repertoriul soli╚Ötilor* ╚Öi diverselor forma╚Ťii instr. La noi ├«n ╚Ťar─â s-au impus printre cel mai valoro╚Öi compozitori de muzic─â de film P. Constantinescu, I. Dumitrescu, T. Olah, Th. Grigoriu, D. Capoianu, R. Paladi, R. ╚śerban, R. Oschanitzki, Cornelia T─âutu, A. Enescu ╚Ö.a.
a face (pe cineva) un film expr. a merge la cinematograf (cu cineva).
a i se rupe (cuiva) filmul expr. a-╚Öi pierde cuno╚Ötin╚Ťa.
asta-i din alt film (expr. adol.) vezi asta-i altă brânză

Film dex online | sinonim

Film definitie

Intrare: film (pl. filme)
film pl. filme substantiv neutru
Intrare: film (pl. filmuri)
film pl. filmuri