Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru filia╚Ťiune

filia╚Ťie sf [At: ' MAIORESCU, D. IV, 78 / V: ~iune / P: ~li-a~ / Pl: ~ii / E: fr filiation] 1 Leg─âtur─â de rudenie ├«ntre copii ╚Öi p─ârin╚Ťi ╚śi: descenden╚Ť─â. 2 (Pgn) Leg─âtur─â de rudenie ├«n linie dreapt─â. 3 (Fig) Leg─âtur─â ├«ntre lucruri, ├«nt├ómpl─âri, fenomene etc. care deriv─â unul din cel─âlalt.
filia╚Ťiune sf vz filia╚Ťie
FILI├ü╚ÜIE, filia╚Ťii, s. f. 1. Leg─âtur─â de rudenie ├«ntre copii ╚Öi p─ârin╚Ťi, descenden╚Ť─â; p. gener. leg─âtur─â de rudenie ├«n linie dreapt─â. 2. Fig. Leg─âtur─â ├«ntre lucruri, ├«nt├ómpl─âri, fenomene etc. care deriv─â unele din celelalte. [Pr.: -li-a-. ÔÇô Var.: filia╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. filiation.
FILIA╚ÜI├ÜNE s. f. v. filia╚Ťie.
FILI├ü╚ÜIE, filia╚Ťii, s. f. Leg─âtur─â de rudenie ├«ntre copii ╚Öi p─ârin╚Ťi, descenden╚Ť─â; p. gener. leg─âtur─â de rudenie ├«n linie dreapt─â. ÔÖŽ Fig. Leg─âtur─â ├«ntre lucruri, ├«nt├ómpl─âri, fenomene etc. care deriv─â unul din cel─âlalt. [Pr.: -li-a-. ÔÇô Var.: filia╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. filiation.
FILIA╚ÜI├ÜNE s. f. v. filia╚Ťie.
FILI├ü╚ÜIE, filia╚Ťii, s. f. ├Änrudire ├«n linie scobor├«toare (de la str─âmo╚Öi la urma╚Öi); descenden╚Ť─â. Important─â este prevederea [din Codul familiei] c─â la cererea comun─â a tuturor celor ├«ndrept─â╚Ťi╚Ťi s─â consimt─â la ├«nfiere, autoritatea tutelar─â poate ├«ncuviin╚Ťa ├«nfierea cu toate efectele unei filia╚Ťii fire╚Öti. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2858. ÔÖŽ Fig. Leg─âtur─â ├«ntre lucruri care deriv─â unul din altul. Filia╚Ťia sensurilor unui cuv├«nt. ÔÇô Pronun╚Ťat: -li-a-. ÔÇô Variant─â: filia╚Ťi├║ne (pronun╚Ťat -╚Ťi-u-) (IST. R.P.R. 15) s. f.
FILIA╚ÜI├ÜNE s. f. v. filia╚Ťie.
fili├í╚Ťie (-li-a-╚Ťi-e) s. f., art. fili├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. fili├í╚Ťiei; pl. fili├í╚Ťii, art. fili├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
fili├í╚Ťie s. f. (sil. -li-a-╚Ťi-e), art. fili├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. fili├í╚Ťiei; pl. fili├í╚Ťii, art. fili├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
FILI├ü╚ÜIE s. v. descenden╚Ť─â.
FILI├ü╚ÜIE s.f. 1. ├Änrudire ├«n linie descendent─â; descenden╚Ť─â. 2. (Fig.) Leg─âtur─â stabilit─â ├«ntre fapte, ├«ntre lucruri care deriv─â unul din altul. [Pron. -li-a-╚Ťi-e, gen. -iei, var. filia╚Ťiune s.f. / cf. fr. filiation, lat. filiatio].
FILIA╚ÜI├ÜNE s.f. v. filia╚Ťie.
FILI├ü╚ÜIE s. f. 1. ├«nrudire ├«n linie descendent─â; descenden╚Ť─â. 2. (fig.) ├«nl─ân╚Ťuire ├«ntre lucruri, fenomene, idei etc. (< fr. filiation, lat. filiatio)
FILI├ü╚ÜIE ~i f. 1) Leg─âtur─â de rudenie ├«n linie dreapt─â ├«ntre genera╚Ťii. 2) fig. Succesiune logic─â. ~ de idei. [Art. filia╚Ťia; G.-D. filia╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. filiation, lat. filiatio, ~onis
filia╚Ťi(un)e f. descenden╚Ť─â din tat─â ├«n fiu; 2. fig. ╚Öir natural ╚Öi regulat: filia╚Ťiune de idei.
*filia╚Ťi├║ne f. (lat. fili├ítio, -├│nis). Descenden╚Ť─â din tat─â ├«n fi┼ş. Fig. ╚śir, urmare, leg─âtur─â: filia╚Ťiunea ideilor. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.
FILIA╚ÜIE s. descenden╚Ť─â, linie, succesiune. (├Än ~ b─ârb─âteasc─â.)

Filia╚Ťiune dex online | sinonim

Filia╚Ťiune definitie

Intrare: filia╚Ťie
filia╚Ťiune
filia╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -li-a-╚Ťi-e
Intrare: filia╚Ťiune
filia╚Ťiune