filatură definitie

14 definiții pentru filatură

filatu sf [At: ENC. AGR. / Pl: ~ri / E: fr filature] 1 Ramură industrială care se ocupă cu transformarea fibrelor textile în fire. 2 Fabrică în care se filează fibrele textile Și: (pop) torcătorie.
FILATÚRĂ, filaturi, s. f. Unitate industrială care se ocupă cu transformarea fibrelor textile în fire; torcătorie; întreprindere în care se desfășoară această transformare. – Din fr. filature.
FILATÚRĂ, filaturi, s. f. Ramură industrială care se ocupă cu transformarea fibrelor textile în fire; torcătorie; întreprindere în care se desfășoară această transformare. – Din fr. filature.
FILATÚRĂ, filaturi, s. f. Ramură industrială care se ocupă cu transformarea în fire (material de țesut, de tricotat, ață de cusut etc.) a fibrelor textile; torcătorie. Filatura bumbacului deține un rol important în industria textilă. ♦ Localul sau fabrica unde se filează. Schimbul de experiență între muncitorii și tehnicienii din filaturi a dat rezultate bune.
filatúră s. f., g.-d. art. filatúrii; pl. filatúri
filatúră s. f., g.-d. art. filatúrii; pl. filatúri
FILATÚRĂ s. (TEXT.) (pop.) torcătorie.
FILATÚRĂ s.f. Unitate industrială în care fibrele textile sunt transformate în fire. [Cf. it. filatura, fr. filature].
FILATÚRĂ s. f. unitate industrială în care fibrele textile sunt transformate în fire. (< fr. filature)
FILATÚRĂ ~i f. Întreprindere industrială în care se filează fibrele textile; torcătorie. /<fr. filature
filatură f. torcătorie mare: filatură mecanică.
*filatúră f., pl. ĭ (fr. filature, d. filer, a toarce). Barb. Torcătorie.
FILATU s. (TEXT.) (pop.) torcătorie.
FILATÚRĂ (< fr.) s. f. Unitate industrială în care materia primă, sub formă de fibre textile, este transformată în fire. Se deosebesc: f. pentru fire fine, f. pentru fire medii și groase, f. de deșeuri pentru fire groase (ex. f. de vigonie), f. de fire chimice și f. de mătase.

filatură dex

Intrare: filatură
filatură substantiv feminin