Dicționare ale limbii române

14 definiții pentru filatură

filatu sf [At: ENC. AGR. / Pl: ~ri / E: fr filature] 1 Ramură industrială care se ocupă cu transformarea fibrelor textile în fire. 2 Fabrică în care se filează fibrele textile Și: (pop) torcătorie.
FILATÚRĂ, filaturi, s. f. Unitate industrială care se ocupă cu transformarea fibrelor textile în fire; torcătorie; întreprindere în care se desfășoară această transformare. – Din fr. filature.
FILATÚRĂ, filaturi, s. f. Ramură industrială care se ocupă cu transformarea fibrelor textile în fire; torcătorie; întreprindere în care se desfășoară această transformare. – Din fr. filature.
FILATÚRĂ, filaturi, s. f. Ramură industrială care se ocupă cu transformarea în fire (material de țesut, de tricotat, ață de cusut etc.) a fibrelor textile; torcătorie. Filatura bumbacului deține un rol important în industria textilă. ♦ Localul sau fabrica unde se filează. Schimbul de experiență între muncitorii și tehnicienii din filaturi a dat rezultate bune.
filatúră s. f., g.-d. art. filatúrii; pl. filatúri
filatúră s. f., g.-d. art. filatúrii; pl. filatúri
FILATÚRĂ s. (TEXT.) (pop.) torcătorie.
FILATÚRĂ s.f. Unitate industrială în care fibrele textile sunt transformate în fire. [Cf. it. filatura, fr. filature].
FILATÚRĂ s. f. unitate industrială în care fibrele textile sunt transformate în fire. (< fr. filature)
FILATÚRĂ ~i f. Întreprindere industrială în care se filează fibrele textile; torcătorie. /<fr. filature
filatură f. torcătorie mare: filatură mecanică.
*filatúră f., pl. ĭ (fr. filature, d. filer, a toarce). Barb. Torcătorie.
FILATU s. (TEXT.) (pop.) torcătorie.
FILATÚRĂ (< fr.) s. f. Unitate industrială în care materia primă, sub formă de fibre textile, este transformată în fire. Se deosebesc: f. pentru fire fine, f. pentru fire medii și groase, f. de deșeuri pentru fire groase (ex. f. de vigonie), f. de fire chimice și f. de mătase.

filatură definitie

filatură dex

Intrare: filatură
filatură substantiv feminin