figurină definitie

11 definiții pentru figurină

figuri sf [At: ANGHEL – IOSIF, C. L. 47 / Pl: ~ne / E: fr figurine] 1 Statuetă de dimensiuni mici, din marmură, bronz, porțelan etc. 2 (Imp) Bibelou.
FIGURÍNĂ, figurine, s. f. Statuetă de marmură, de bronz, de porțelan etc.; bibelou. – Din fr. figurine.
FIGURÍNĂ, figurine, s. f. Statuetă de marmură, de bronz, de porțelan etc.; bibelou. – Din fr. figurine.
FIGURÍNĂ, figurine, s. f. Figură (2) mică (mai ales statuetă) de porțelan, de ceramică etc., servind ca ornament. Figurină de porțelan. ▭ [O cioară] posomorîtă ca o Figurină de cărbune Cu nuanțe de cacao. TOPÎRCEANU, M. 13. Din Alexandria am cumpărat... două figurine indicînd două divinități necunoscute, tot de marmoră. BOLLIAC, O. 266.
figurínă s. f., g.-d. art. figurínei; pl. figuríne
figurínă s. f., g.-d. art. figurínei; pl. figuríne
FIGURÍNĂ s.f. Figură (2) mică (mai ales statuetă) de porțelan, de bronz etc.; bibelou. [< it. figurina, fr. figurine].
FIGURÍNĂ s. f. statuetă mică din metal, porțelan, os; bibelou. (< fr. figure, it. figurina)
FIGURÍNĂ ~e f. Figură mică, ce reprezintă o ființă și servește ca ornament; statuetă de dimensiuni mici. /<fr. figurine
figurină f. mică statuetă: figurine de teracotă.
*figurínă f., pl. e (fr. figurine, d. it. figurina). Figură foarte mică de lut, de bronz ș. a. care reprezentă, de obiceĭ, o formă de om.

figurină dex

Intrare: figurină
figurină substantiv feminin