Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru fiere

călbáză sf [At: PANȚU, PL. / Pl: nct / E: nct] Plantă ierboasă din familia marchantiaceelor, care crește în locuri umede pe care se întinde ca un mușchi Si: coada-rândunicii, fierea-pământului, mușchi-de-fântână (Marchanlia polymorfa).
fiere sf [ At: CUV. D. B─éTR. II, 46 / V: fe~ / E: ml fele (=fel)] 1 Lichid amar, de culoare galben─â-verzuie, secretat de ficat. 2 (├Äe) A v─ârsa ~ Se spune despre o persoan─â plin─â de necaz, de m├ónie (care se manifest─â cu violen╚Ť─â). 3 (D. inima sau sufletul cuiva; ├«la) De ~ Plin de r─âutate. 4 (Fig) Am─âr─âciune. 5 (Fig) Sup─ârare. 6 (Fig) Necaz. 7 (Pop; ╚Ö├«s b─â╚Öica ~rii) Vezicula biliar─â ╚śi: bil─â3 (1). 8 (├Äe) A-i cr─âpa (sau plesni) cuiva ~a (de necaz) A fi m├ónios, invidios etc. la culme. 9 (├Äc) ~a-p─âm├óntuiui Plant─â erbacee medicinal─â cu flori ro╚Öiatice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium). 10 (├Äae) Plant─â erbacee inferioar─â, cu talul t├ór├ótor, av├ónd pe partea inferioar─â rudimente de frunze (Marchantia polymorpha). 11 (Bot; ├«ae) Dioc (Centaurea phrygia). 12 (Bot; ├«ae) Lum├ón─âric─â (Gentiana asclepiadea). 13 (Bot; ├«ae) Ghin╚Ťur─â (Gentiana lutea). 14 (Bot; ├«ae) Fum─âri╚Ť─â (Fumaria officinalis). 15 (Bot; ├«c) ~de-urs Arbust mediteranean sau tropical, ├«nalt de 3-4 m, cu frunze mari ╚Öi flori violacee dispuse ├«ntr-un spic, din care se extrage saburul (Aloe ferox). 16 (├Äae) Arbust mediteranean sau tropical, ├«nalt de 1 m, ramificat, cu frunze dispuse ├«n rozet─â, din care se extrage saburul (Aloe succotrina). 17 (Bot; reg) Crin-de- p─âdure (Lilium martagon).
FI├ëRE s. f. 1. Lichid amar, de culoare galben─â-verzuie, secretat de ficat; bil─â1. ÔŚŐ Expr. A v─ârsa fiere, se zice despre o persoan─â plin─â de necaz, de ciud─â, de m├ónie (care se manifest─â cu violen╚Ť─â). ÔÖŽ Fig. Am─âr─âciune, sup─ârare, necaz. 2. (╚śi ├«n sintagma b─â╚Öica fierii) Vezicula biliar─â. ÔŚŐ Expr. A-i cr─âpa (sau plesni) cuiva fierea (de necaz) = a fi nec─âjit, m├ónios, invidios etc. la culme. 3. Compus: fierea-p─âm├óntului = a) plant─â erbacee medicinal─â cu flori ro╚Öietice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium); b) plant─â erbacee inferioar─â, cu talul t├ór├ótor, av├ónd pe partea inferioar─â rudimente de frunz─â (Marchantia polymorpha); fiere-de-urs = numele a doi arbu╚Öti tropicali ╚Öi mediteraneeni din care se extrage saburul: a) arbust ├«nalt de 3-4 m, cu frunze mari ╚Öi flori violacee dispuse ├«ntr-un spic (Alo├ź ferox); b) arbust ├«nalt de 1 m, ramificat, cu frunze dispuse ├«n rozet─â (Alo├ź succotrina). ÔÇô Lat. *fele (= fel).
FI├ëRE s. f. 1. Lichid amar, de culoare galben─â-verzuie, secretat de ficat; bil─â1. ÔŚŐ Expr. A v─ârsa fiere, se zice despre o persoan─â plin─â de necaz, de ciud─â, de m├ónie (care se manifest─â cu violen╚Ť─â). ÔÖŽ Fig. Am─âr─âciune, sup─ârare, necaz. 2. (╚śi ├«n sintagma b─â╚Öica fierii) Vezicula biliar─â. ÔŚŐ Expr. A-i cr─âpa (sau plesni) cuiva fierea (de necaz) = a fi nec─âjit, m├ónios, invidios etc. la culme. 3. Compus: fierea-p─âm├óntului = a) plant─â erbacee medicinal─â cu flori ro╚Öietice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium); b) plant─â erbacee inferioar─â, cu talul t├ór├ótor, av├ónd pe partea inferioar─â rudimente de frunz─â (Marchantia polymorpha); fiere-de-urs = numele a doi arbu╚Öti tropicali ╚Öi mediteraneeni din care se extrage saburul: a) arbust ├«nalt de 3-4 m, cu frunze mari ╚Öi flori violacee dispuse ├«ntr-un spic (Alo├ź ferox); b) arbust ├«nalt de 1 m, ramificat, cu frunze dispuse ├«n rozet─â (Alo├ź succotrina). ÔÇô Lat. *fele (= fel).
FI├ëRE s. f. 1. Lichid amar, de culoare galben─â-verzuie, secretat de ficat; bil─â. Una din func╚Ťiunile ficatului este fabricarea bilei (fierea). ANATOMIA 104. Cu o╚Ťet ╚Öi fiere nu se face agurida miere. ÔŚŐ Expr. A v─ârsa fiere = a fi plin de ciud─â, de venin. A avea fiere ├«n gur─â v. gur─â. ÔÖŽ Fig. Am─âr─âciune, necazuri. Pl├«nsul ne-a fost fiere, destinul ne-a fost c├«ine. TULBURE, V. R. 26. El cupa de fiere golind, S-a dus ├«n amurg ╚Öov─âind. MACEDONSKI, O. I 197. 2. (╚śi ├«n forma b─â╚Öica fierii) Vezicula biliar─â. ÔŚŐ Expr. A-i cr─âpa (sau plesni) fierea de necaz = a se sup─âra tare; a se ├«nfuria. ÔÇô Pronun╚Ťat: fie-.
fi├ęre (fie-) s. f., g.-d. art. fi├ęrii
!fi├ęrea-p─âmß║ąntului (plant─â) s. f. art., g.-d. art. fi├ęrii-p─âmß║ąntului
fi├ęre s. f. (sil. fie-), g.-d. art. fi├ęrii
fi├ęrea-p─âm├óntului s. f.
B─é╚śICA FI├ëRII s. v. colecist, fiere, vezicul─â biliar─â.
FI├ëRE s. 1. v. bil─â. 2. v. vezicul─â biliar─â. 3. (BOT.) fierea-p─âm├óntului (Centaurium umbellatum sau Erithraea minus) = potroac─â, ╚Ťintaur─â, (reg.) cintoaie, frigor, friguric─â, ghin╚Ťur─â, ghin╚Ťurea, potrocea, potrocu╚Ť─â, sc─âunel, sc├ónteiu╚Ť─â, taul─â, buruian─â-de-friguri, coco╚Öei-de-gr─âdin─â (pl.), crucea-p─âm├óntului, floare-de-friguri, fum─âric─â-b─â╚Öicoas─â, iarb─â-de-curc─â, iarb─â-de-friguri, s─âfindei-de-c├ómp (pl.).
FIÉRE s. v. crin de pădure, răutate.
FIERE-DE-ÚRS s. v. aloe.
FIEREA-P─éM├éNTULUI s. v. gen╚Ťian─â, ghin╚Ťur─â.
Fiere Ôëá miere
fi├ęre s. f. ÔÇô 1. Lichid amar secretat de ficat, bil─â. ÔÇô 2. Crin-de-p─âdure (Lilium martagon). ÔÇô Mr. hÔÇÖare, megl. hÔÇÖieri. Lat. *f─Ľlem, form─â popular─â ├«n loc de f─Ľl, f─Ľllis (Pu╚Öcariu 607; Candrea-Dens., 588; REW 3234; DAR), cf. it. fiele (sicil. fieri), prov., cat., port. fel, fr. fiel, sp. hiel. Este cuv├«nt general folosit (ALR, I, 47). Dup─â Bogrea, Dacor., I, 337, numele plantei fierea p─âm├«ntului (Erythraea centaurum) trebuie ├«n╚Ťeles ca deformare de la *fiara p─âm├«ntului ceea ce nu pare sigur.
FI├ëRE f. 1) Lichid galben-verzui, amar, pe care ├«l secret─â ficatul ╚Öi care contribuie la digestie; bil─â. ÔŚŐ Amar ca ~ea foarte amar. 2) fig. Dispozi╚Ťie rea. 3) Vezicul─â biliar─â; bil─â. [G.-D. fierii; Sil. fie-re] /<lat. fele
fiere f. 1. lichid amar, gălbuiu sau verzuiu, secretat de ficat: fierea servă a înlesni digestiunea; 2. fig. amărăciune, necaz; 3. fierea pământului, Bot. potroacă. [Lat. *FELE = clasic FEL].
f─ş├ęre f. (lat. f─Ľl, *f─Ľlis ├«ld. f─Ľllis; it. fiele, pv. cat. pg. fel, fr. fiel, sp. hiel. Cp. cu m─şere). Un lichid foarte amar, galben verzi┼ş, secretat de ficat. Amar ca f─şerea, foarte amar. A plesni f─şerea ├«n tine de c─şud─â, de osteneal─â, a fi foarte ├«nc─şudat, ostenit. A-╚Ť─ş v─ârsa f─şerea, a-╚Ť─ş desc─ârca furia. F─şerea p─âm├«ntulu─ş, friguric─â, potroac─â, o plant─â medicinal─â din familia gen╚Ťiane─ş (erythr├íea centaurium) ├«ntrebuin╚Ťat─â ca febrifug, carminativ, stomahic ╚Öi aperitiv supt numele de h├ęrba centaurii (cu varietatea erythr├íea pulch├ęlla sa┼ş ramosissima); alt─â plant─â numit─â ╚Öi c─âlbaz─â (march├íntia polym├│rpha).
bășica fierii s. v. COLECIST. FIERE. VEZICULĂ BILIARĂ.
fiere s. v. CRIN DE P─éDURE. R─éUTATE.
FIERE s. 1. (ANAT.) bil─â, (pop.) venin. (Ficatul secret─â ~.) 2. (ANAT.) colecist, vezicul─â biliar─â, (pop.) b─â╚Öica fierii. (S-a operat la ~.) 3. (BOT.) fierea-p─âm├«ntului (Centaurium umbellatum sau minus) = potroac─â, ╚Ťintaur─â, (reg.) cintoaie, frigor, friguric─â, ghin╚Ťur─â, ghin╚Ťurea, potrocea, potrocu╚Ť─â, sc─âunel, sc├«nteiu╚Ť─â, taul─â, buruian─â-de-friguri, coco╚Öel-de-gr─âdin─â (pl.), crucea-p─âm├«ntului, floare-de-friguri, fum─âric─â-b─â╚Öicoas─â, iarb─â-de-curc─â, iarb─â-de-friguri, s─âfindei-de-c├«mp (pl.).
fiere-de-urs s. v. ALOE.
fierea-pămîntului s. v. GENȚIANĂ. GHINȚURĂ.
a-și scuipa fierea expr. a vorbi cu ură.
a-și vărsa fierea / veninul expr. a vorbi cu ură.

Fiere dex online | sinonim

Fiere definitie

Intrare: fiere
fiere substantiv feminin (numai) singular
  • silabisire: fie-re
Intrare: fierea-pământului
fierea-pământului substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: fiere-de-urs
fiere-de-urs substantiv masculin (numai) singular