Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

65 defini╚Ťii pentru fiare

-fer1 [At: DN3 / E: it -fero, fr -f├Ęre] Element secund de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia: 1 Care poart─â. 2 Care produce.
fiar─â sf [At: COD. VOR. 124/3 / V: (├«rg) hi~ / Pl: ~re, (├«nv) fieri, fiere, (├«rg) fiar─â / E: ml fera] 1 Animal s─âlbatic mare ╚śi: bestie. 2 (Fig) Om extrem de r─âu, de crud, de violent.
fier sn [At: COD. VOR. 34/10 / V: fer, (reg) hier (S ╚Öi: reg her) / Pl: (17-21 26-39) fiare, (├«nv) ~e, (reg) fiar─â / E: ml ferrum] 1 Element chimic, metal greu, de culoare cenu╚Öie, maleabil, ductil, cu propriet─â╚Ťi feromagnetice, care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se folose╚Öte pe scar─â larg─â ├«n industrie. 2 (Imp) O╚Ťel (moale). 3 (├Äs) ~ nativ Fier aproape pur, care se g─âse╚Öte uneori ├«n natur─â. 4 (├Änv; ├«s) ~ alb Tabl─â. 5 (Iuz; ├«s) ~ turnat Font─â. 6 (Iuz; ├«s) ~ mort Fier de proast─â calitate ╚śi: (├«vp) ~ b─âltos, ~ gr─âun╚Ťos. 7 (├«s) ÔÇô forjat Fier prelucrat prin forjare, din care se fac obiecte ornamentale. 8 (├Äs) Epoca ~ului (sau de fier) Perioad─â din istoria or├ónduirii comunei primitive care a durat de la mijlocul mileniului al Il-lea ├«. Hr. p├ón─â ├«n primele veacuri d. Hr., c├ónd omul a ├«nceput s─â prelucreze ╚Öi s─â foloseasc─â fierul. 9 (├Äla) De ~ Tare. 10 (├Äal) Rezistent. 11 (├Äal) Ne├«nduplecat. 12 (├Äal) Riguros. 13 (├Äe) A bate ~ul p├ón─â-i (sau c├ót e) cald A nu l─âsa s─â scape o ocazie c├ónd i se ofer─â. 14 (├Äe) A-i trece (sau a-i da cuiva) un ~ (ars sau ro╚Öu) prin inim─â A avea o senza╚Ťie intens─â ╚Öi brusc─â de durere, de spaim─â etc. 15 (├Äe; pop) ├Än ~ul nop╚Ťii ├Än timpul nop╚Ťii. 16 (Ban; ├«e) A avea ~ A avea bani. 17 (Reg) Fer─âstr─âu. 18 Cle╚Öte cu care se iau c─ârbunii din foc. 19 (╚ś├«s ~ de c─âlcat) Aparat ├«ntrebuin╚Ťat la c─âlcatul rufelor sau hainelor. 20 (╚ś├«s ~ de frizat) Instrument de forma unui cle╚Öte care serve╚Öte la ondulatul p─ârului ╚śi: ondulator. 21 (╚ś├«s ~ ro╚Öu) Unealt─â, vergea sau bucat─â de fier ├«nro╚Öit─â la foc, cu care se ard unele r─âni sau se ├«nseamn─â vitele cu marca proprietarului. 22 (Pex) Semnul r─âmas la vit─â pe locul ├«nfierat. 23 (Pop; ├«e) A avea ~ul cuiva A sem─âna cu cineva. 24 (Pop; ├«e) Cu ~ul de la el Din proprie autoritate. 25 (Pop; ├«e) ~ul r─âu nu se pr─âp─âde╚Öte Se spune despre omul care e r─âu din fire ╚Öi care, de aceea, tr─âie╚Öte mai mult. 26 (╚ś├«s ÔÇô de plug; mpl) Cu╚Ťit la plug. 27 (├Äs) ~ lat sau mare T─âi╚Öul cormanei ╚śi: br─âzdar, br─âzd─âtor, corm─ânitor. 28 (├Äs) ~ lung sau mic Cu╚Ťit mare fixat ├«n grindeiul plugului, care taie brazda. 29 (Iuz; ├«s) ~ de corabie Ancor─â. 30 Lam─â de arm─â t─âioas─â. 31 (Pre) Ascu╚Ťi╚Ö de arm─â t─âioas─â. 32 (Pex) Sabie. 33 (├Ävp; ├«e) A trece prin ascu╚Ťi╚Öul ~ului A pustii un ╚Ťinut, t─âind ╚Öi omor├ónd locuitorii. 34 Bucat─â de o╚Ťel (├«n form─â de drug). 35 (├Änv; lpl) Lan╚Ťuri, c─âtu╚Öe, cu care erau lega╚Ťi prizonierii, de╚Ťinu╚Ťii. 36 Piedic─â de cai f─âcut─â dintr-un lan╚Ť. 37 (├Äs) ~ vechi Obiecte de metal uzate, care nu mai pot fi utilizate ╚Öi care se adun─â spre a fi retopite. 38 (├Äe) A arunca la ~ vechi A scoate din uz. 39 (├Äae) A nu mai acorda nici o importan╚Ť─â unui lucru. 40 Substan╚Ť─â feruginoas─â. 41 (Bot; ├«c) Iarba-fiarelor sau iarba ~ului Plant─â erbacee veninoas─â, din familia asclepiadaceelor, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-g─âlbui, c─âreia i se atribuie propriet─â╚Ťi miraculoase ╚śi: brilioanc─â, r├ónduni╚Ť─â (Cynanchum vincetoxicum). 42 (Bot; ├«ae) Roua-cerului (Drosera rotundifolia).
FER s. n. v. fier.
FI├üR─é, fiare, s. f. Animal s─âlbatic mare; bestie. ÔÖŽ Fig. Om extrem de r─âu, de crud, de violent. ÔÇô Lat. fera.
FIER, (2, 3) fiare, s. n. 1. Element chimic, metal greu, de culoare cenu╚Öie, maleabil, ductil, cu propriet─â╚Ťi feromagnetice, care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se folose╚Öte pe scar─â larg─â ├«n industrie; (impr.) o╚Ťel (moale). ÔŚŐ Epoca fierului (sau de fier) = perioad─â caracterizat─â prin introducerea ╚Öi generalizarea folosirii fierului, ├«n milen. II ├«. H., cu efecte revolu╚Ťionare ├«n domeniul confec╚Ťion─ârii uneltelor ╚Öi a armelor ╚Öi ├«n produc╚Ťia de m─ârfuri, ├«n comer╚Ť ╚Öi ├«n dezvoltarea structurilor sociale ╚Öi politice. ÔŚŐ Loc. adj. De fier = tare, puternic, rezistent; ne├«nduplecat; riguros, sever. ÔŚŐ Expr. A-i trece (sau a-i da cuiva) un fier (ars sau ro╚Öu) prin inim─â = a avea o senza╚Ťie intens─â ╚Öi brusc─â de durere, de spaim─â etc. 2. Numele mai multor unelte, instrumente etc. sau p─âr╚Ťi ale lor f─âcute din o╚Ťel ori din font─â; a) (adesea determinat prin ÔÇ×de c─âlcatÔÇŁ) aparat electric folosit la c─âlcatul rufelor sau al hainelor; b) (adesea determinat prin ÔÇ×de frizatÔÇŁ) instrument de forma unui cle╚Öte care serve╚Öte la ondulatul p─ârului; c) (adesea determinat prin ÔÇ×de plugÔÇŁ) fiecare dintre cu╚Ťitele plugului; d) cle╚Öte cu care se scot c─ârbunii din foc; e) (adesea determinat prin ÔÇ×ro╚ÖuÔÇŁ) unealt─â, vergea sau bucat─â de fier ├«nro╚Öit─â ├«n foc, pentru arderea unor r─âni sau ├«nsemnarea vitelor cu marca proprietarului; f) lam─â sau ascu╚Ťi╚Ö de arm─â t─âioas─â; p. ext. sabie. ÔŚŐ Expr. A trece prin ascu╚Ťi╚Öul fierului = a t─âia, a omor├«, a pustii, a trece pe sub ascu╚Ťi╚Öul sabiei. ÔÖŽ Bucat─â de o╚Ťel (├«n form─â de drug). ÔÖŽ Fier vechi = obiecte de metal uzate, care nu mai pot fi utilizate ╚Öi care se adun─â spre a fi retopite. ÔŚŐ Expr. A arunca (ceva) la fier vechi = a scoate din uz, a nu mai acorda nicio importan╚Ť─â unui lucru. 3. (La pl.) Lan╚Ťuri, c─âtu╚Öe cu care sunt lega╚Ťi prizonierii, de╚Ťinu╚Ťii. ÔÖŽ Piedic─â de cai f─âcut─â dintr-un lan╚Ť. [Var.: fer s. n.] ÔÇô Lat. ferrum.
I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu p─âr╚Ťile aeriene verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase, folosite pentru hrana animalelor. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├ón─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti. Din p─âm├ónt, din iarb─â verde = cu orice pre╚Ť, neap─ârat. ÔÖŽ Nutre╚Ť verde, proasp─ât cosit. 2. Buruieni de tot felul. ÔŚŐ Iarb─â rea = a) buruian─â otr─âvitoare; b) fig. om r─âu, primejdios. 3. Paji╚Öte. 4. Compuse: iarb─â-de-mare = plant─â erbacee cu frunze liniare ╚Öi cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii ╚Öi ale c─ârei frunze uscate sunt folosite ├«n tapi╚Ťerie; zegras (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorit─â pe╚Ťiolului lung) plutesc la suprafa╚Ťa apei, ╚Öi cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = plant─â peren─â din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse ├«n capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) plant─â erbacee veninoas─â, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (├«n basme) iarb─â cu putere miraculoas─â, cu ajutorul c─âreia se poate deschide orice u╚Ö─â ├«ncuiat─â; p. ext. putere supranatural─â, care poate ajuta s─â ob╚Ťii ceva greu de ob╚Ťinut; iarba-g─âii = plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarb─â-crea╚Ť─â = izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, cu frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, dispuse ├«n panicule (Poa nemoralis); iarb─â-gras─â = plant─â erbacee cu tulpina ramificat─â ╚Öi ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze c─ârnoase, lucioase ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea); iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium); iarb─â-alb─â = plant─â erbacee ornamental─â cu frunzele v─ârgate cu linii verzi ╚Öi albe-ro╚Öietice sau g─âlbui (Phalaris arundinacea); iarba-c─ân─âra╚Öului = plant─â erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui ╚Öi semin╚Ťele g─âlbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarb─â-albastr─â = plant─â erbacee cu frunzele ├«ngr─âm─âdite la baza tulpinii ╚Öi cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = plant─â erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-c├ómpului = plant─â erbacee cu tulpinile noduroase ╚Öi cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarb─â-neagr─â = a) plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate ╚Öi cu flori brune-purpurii pe dinafar─â ╚Öi galbene-verzui pe din─âuntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare ╚Öi flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse ╚Öi cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarb─â-ro╚Öie = plant─â erbacee cu tulpina ro╚Öiatic─â, cu frunze nedivizate, lanceolate ╚Öi cu flori galbene dispuse ├«n capitule; (pop.) c├órligioar─â (Bidens cernuus); iarba-╚Öarpelui = a) plant─â erbacee cu frunze lanceolate, p─âroase, cu flori albastre, rar ro╚Öii sau albe (Echium vulgare); b) plant─â cu tulpina p─âroas─â, cu flori albastre sau ro╚Öietice (Veronica latifolia); c) broscari╚Ť─â; iarba-╚Öop├órlelor = plant─â erbacee cu rizom gros, c─ârnos, cu tulpina terminat─â ├«n spic, cu frunze ovale ╚Öi flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarb─â-stelat─â = plant─â erbacee cu tulpina ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze pe fa╚Ťa superioar─â ╚Öi pe margini p─âroase ╚Öi cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarb─â-de-Sudan = plant─â cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze lungi, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Sorghum halepense). 5. Praf de pu╚Öc─â. ÔÇô Lat. herba.
FER s. n. v. fier.
FI├üR─é, fiare, s. f. Animal s─âlbatic mare; bestie. ÔÖŽ Fig. Om extrem de r─âu, de crud, de violent. ÔÇô Lat. fera.
FIER, (2, 3) fiare, s. n. 1. Element chimic, metal greu, de culoare cenu╚Öie, maleabil, ductil, cu propriet─â╚Ťi feromagnetice, care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se folose╚Öte pe scar─â larg─â ├«n industrie; (impr.) o╚Ťel (moale). ÔŚŐ Epoca fierului (sau de fier) = perioad─â din istoria or├ónduirii comunei primitive care a durat de la mijlocul mileniului al II-lea a. Cr. p├ón─â ├«n primele veacuri p. Cr., c├ónd omul a ├«nceput s─â prelucreze ╚Öi s─â foloseasc─â fierul. ÔŚŐ Loc. adj. De fier = tare, puternic, rezistent; ne├«nduplecat; riguros, sever. ÔŚŐ Expr. A-i trece (sau a-i da cuiva) un fier (ars sau ro╚Öu) prin inim─â = a avea o senza╚Ťie intens─â ╚Öi brusc─â de durere, de spaim─â etc. 2. Numele mai multor unelte, instrumente etc. sau p─âr╚Ťi ale lor f─âcute din o╚Ťel ori din font─â; a) (adesea determinat prin ÔÇ×de c─âlcatÔÇŁ) unealt─â ├«ntrebuin╚Ťat─â la c─âlcatul rufelor sau al hainelor; b) (adesea determinat prin ÔÇ×de frizatÔÇŁ) instrument de forma unui cle╚Öte care serve╚Öte la ondulatul p─ârului; c) (adesea determinat prin ÔÇ×de plugÔÇŁ) fiecare dintre cu╚Ťitele plugului; d) cle╚Öte cu care se iau c─ârbunii din foc; e) (adesea determinat prin ÔÇ×ro╚ÖuÔÇŁ) unealt─â, vergea sau bucat─â de fier ├«nro╚Öit─â la foc, cu care se ard unele r─âni sau se ├«nseamn─â vitele cu marca proprietarului; f) lam─â sau ascu╚Ťi╚Ö de arm─â t─âioas─â; p. ext. sabie. ÔŚŐ Expr. A trece prin ascu╚Ťi╚Öul fierului = a t─âia, a omor├«, a pustii, a trece pe sub ascu╚Ťi╚Öul sabiei. ÔÖŽ Bucat─â de o╚Ťel (├«n form─â de drug). ÔÖŽ Fier vechi = obiecte de metal uzate, care nu mai pot fi utilizate ╚Öi care se adun─â spre a fi retopite. ÔŚŐ Expr. A arunca (ceva) la fier vechi = a scoate din uz, a nu mai acorda nici o importan╚Ť─â unui lucru. 3. (La pl.) Lan╚Ťuri, c─âtu╚Öe cu care sunt lega╚Ťi prizonierii, de╚Ťinu╚Ťii. ÔÖŽ Piedic─â de cai f─âcut─â dintr-un lan╚Ť. [Var.: fer s. n.] ÔÇô Lat. ferrum.
FI├üR─é, fiare, s. f. Animal s─âlbatic, de prad─â. ├Ämbulzi╚Ťi la prag, v├«n─âtorii c─âutau s─â vad─â fiara ├«ntre st├«ncile sure din pr─âpastie. SADOVEANU, F. J. 374. Un ger de-╚Ťi ├«nghe╚Ťa inima!... Nici fiara fl─âm├«nd─â nu ├«ndr─âznea s─â ias─â din ascunz─âtoarea ei. BUJOR, S. 55. O dat─â pleac─â ├«mp─âratul la v├«nat dup─â fiare, cu o sumedenie de curteni. CARAGIALE, O. III 102. ÔÖŽ Fig. Om r─âu, crud. ÔÇô Pronun╚Ťat: fia-, - Pl. ╚Öi: (rar) fiere (ODOBESCU, S. III 149). ÔÇô Variant─â: (regional) hi├ír─â (GORJAN, H. II 33) s. f.
FIER, (2, 3, 5) fiare, s. n. 1. Metal greu, de culoare cenu╚Öie, maleabil, ductil, care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se folose╚Öte pe scar─â larg─â ├«n industrie; nume impropriu pentru o╚Ťel, ├«n special pentru o╚Ťelul moale. [Sci╚Ťii] foloseau un metal nou, mai tare dec├«t bronzul, anume fierul. IST. R.P.R. 25. Apuc─â bara de fier a sc─ârii ╚Öi ├«ncepu s─â se urce. DUMITRIU, N. 77. Tu c├«n╚Ťi de unul doar, stingher... L├«ng─â sobi╚Ťa cea de fier. TOMA, C. V. 374. Bate fierul p├«n─â-i cald. Fig. (├Än loc. adj.) De fier = a) tare, v├«njos, ne├«nduplecat. Bra╚Ť de fier. Ôľş Prometheus va ╚Öti s─â puie ├«n fa╚Ťa vr─âjma╚Öului un piept de o╚Ťel, o voin╚Ť─â de fier. GHEREA, ST. CR. II 127. Laurii voiau s─â-i smulg─â de pe fruntea ta de fier. EMINESCU, O. I 147; b) riguros, sever. Disciplin─â de fier; c) (rar, despre somn) ad├«nc, profund. Baba, cuprins─â de somnul ei de fier, se afund─â ├«n ad├«ncul cel vr─âjuit ╚Öi necunoscut al lacului. EMINESCU, N. 24. ÔŚŐ Epoca fierului (sau de fier) = epoc─â din preistoria omenirii, c├«nd a ├«nceput s─â fie prelucrat ╚Öi folosit fierul. Drum-de-fier = cale ferat─â, v. ferat─â. C─âl─âtoresc pe drumul-de-fier spre ╚Ťinuturile ├«ntunecate de la miaz─ânoapte. BOGZA, C. O. 368. Fier nativ v. nativ. Fier forjat v. forjat. ÔŚŐ Expr. A-i trece (cuiva) un fier (ars) prin inim─â = a i se str├«nge inima de fric─â, de durere. ├Ändat─â ├«i trecu un fier ars prin inim─â, g├«ndindu-se c─â poate i-au c─âlcat porunca. ISPIRESCU, L. 52. 2. (De obicei urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗, ar─ât├«nd ├«ntrebuin╚Ťarea) Nume dat la diferite unelte f─âcute din o╚Ťel sau av├«nd o lam─â de o╚Ťel. a) (Adesea determinat prin ┬źde c─âlcat┬╗) Unealt─â ├«ntrebuin╚Ťat─â la c─âlcatul rufelor sau hainelor. E╚Öti bun─â s─â-mi dai... fierul d-tale de c─âlcat? CAMIL PETRESCU, T. II 525. C─âme╚Öile le-am sp─âlat... ╚śi cu fierul le-am calcat. SEVASTOS, C. 144. b) (Uneori determinat prin ┬źde frizat┬╗) Instrument care serve╚Öte la ondulatul sau frizatul p─ârului. Ia fierul de frizat de dasupra fl─âc─ârii de spirt, ├«l apropie de buze, sufl─â-n el ╚Öi-l v├«r─â apoi ├«n c├«rlion╚Ťii rebeli. CARAGIALE, O. II 290. c) (Uneori determinat prin ┬źde plug┬╗) Fiecare din cele dou─â cu╚Ťite ale plugului. I se n─âz─âreau ├«naintea ochilor mul╚Ťimi de pluguri, unele st├«nd pe grinzi... altele, grele, r─âsturnate cu fiarele-n sus. CAMILAR, TEM. 144. De pe-alt munte cum privea, Fier de plug lu├«nd ├«n m├«n─â, Azv├«rli spre turn cu el. CO╚śBUC, P. I 296. Fierul taie brazde lungi Ce se-n╚Öir─â-n b─ât─âtur─â ca lucioase, negre dungi. ALECSANDRI, P. A. 120. ÔŚŐ Fierul lat (sau mare) = br─âzdar. Fierul lung (sau mic) = cu╚Ťitul fixat ├«n grindeiul plugului ╚Öi care taie brazda. d) Cle╚Öte de foc. e) (Adesea determinat prin ┬źro╚Öu┬╗) Unealt─â, vergea sau bucat─â de fier ├«nro╚Öit─â ├«n foc, cu care se ard unele r─âni sau se fac semne. ÔŚŐ Expr. A arde cu fierul ro╚Öu = a interveni cu sanc╚Ťiuni aspre. f) Lam─â sau ascu╚Ťi╚Ö de arm─â t─âioas─â; p. ext. sabie. O sabie cam ruginit─â, dar cu fierul ce se ├«ncovoia de se f─âcea covrig. ISPIRESCU, L. 21. Carnea toce╚Öte fierul. RUSSO, S. 147. ÔŚŐ Expr. A trece prin ascu╚Ťi╚Öul fierului = a t─âia, a omor├«, a pustii. ÔÖŽ Bucat─â de o╚Ťel, mai ales ├«n form─â de drug. M-a lovit cu un fier. ÔŚŐ Fier vechi = obiecte de o╚Ťel uzate, care nu mai pot fi utilizate ╚Öi care se adun─â spre a fi topite ╚Öi turnate din nou. ÔŚŐ Expr. A arunca (ceva) la fier vechi = a scoate din uz, a nu mai acorda nici o importan╚Ť─â unui lucru. 3. (Numai la pl.) Lan╚Ťuri, c─âtu╚Öe cu care s├«nt lega╚Ťi prizonierii, de╚Ťinu╚Ťii. Cei adu╚Öi ├«n fiare s├«nt de regul─â sp├«nzura╚Ťi de catarg. CAMIL PETRESCU, T. II 182. Nu se auzea dec├«t zgomotul pa╚Öilor ╚Öi z─âng─ânitul fiarelor ce ├«nc─âtu╚Öau m├«nile lui Dinu. BUJOR, S. 51. Subc├«rmuitorul zise Tudorei c─â de n-o aduce banii ├«n dou─â zile, are s─â m─â bat─â ╚Öi s─â m─â trimea╚Ť─â in fiare la c├«rmuire. BOLINTINEANU, O. 342. ÔŚŐ Compus: (Bot.) iarba-fiarelor sau (rar) iarba-fierului v. iarb─â. Piedic─â pentru cai. Caii i-au b─âgat ├«n fiare ╚Öi i-au slobozit s─â pasc─â. GALACTION, O. I 267. ÔÇô Pl. ╚Öi: (regional, 3) fere (BIBICESCU, P. P. 296).
I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. (De obicei colectiv) Nume generic dat plantelor erbacee, de obicei necultivate, ale c─âror p─âr╚Ťi aeriene s├«nt verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase ╚Öi servesc ca hran─â animalelor erbivore. Un fir de iarb─â. Ôľş Dinu se tr├«nti ├«n iarb─â, mai la o parte, ca s─â se odihneasc─â. BUJOR, S. 52. Zac pierdut ├«n iarba-nalt─â, Privind, cu ochii be╚Ťi de poezie, A cerului albastr─â-mp─âr─â╚Ťie. IOSIF, V. 72. Pe c├«mpie Lini╚Öte era, Iarba cea verzie Nici se cl─âtina. ALECSANDRI, O. 171. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├«n─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti sau ce ╚Ťi s-a promis de c─âtre cineva. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde = oricare ar fi greut─â╚Ťile, cu orice pre╚Ť, negre╚Öit, neap─ârat. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde, s─â te duci s─â-mi aduci herghelia. ISPIRESCU, L. 27. C├«t─â frunz─â, c├«t─â iarb─â sau c├«t─â frunz─â ╚Öi iarb─â sau ca frunza ╚Öi ca iarba v. frunz─â. 2. (Mai ales la pl.) Buruieni de tot felul (uneori servind ca medicament, ca antidot sau ca otrav─â). A pus prin b─âl╚Ťi ╚Öi ni╚Öte ierburi veninoase de care [du╚Ömanul] cum bea, cr─âpa. NEGRUZZI, S. I 171. Alearg─â din st├«nc─â-n st├«nc─â ╚śi cat─â, culege ierburi. CONACHI, P. 86. ÔŚŐ Iarb─â rea = buruian─â otr─âvitoare; fig. om r─âu, d─âun─âtor societ─â╚Ťii. Foaie verde iarb─â rea, Iac─â v─âz o porumbea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 172. ÔŚŐ Expr. A c─âuta (pe cineva) ca iarba de leac sau a umbla (dup─â cineva) ca dup─â iarba de leac v. leac. 3. (Uneori determinat prin ┬źde pu╚Öc─â┬╗) Praf de pu╚Öc─â. Atunci, c├«teva luni d-a r├«ndul, nu mai auzi nici prin holde, nici prin cr├«nguri, pocnetul ierbei de pu╚Öc─â ╚Öi ╚Öuier─âtura alicelor. ODOBESCU, S. III 37. Punea iarb─â cu m├«na ╚śi gloan╚Ťe cu chiv─âra. ╚śEZ. II 77. 4. Compuse: iarb─â-de-mare (sau iarba-m─ârii) = plant─â erbacee acvatic─â, cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii, form├«nd adesea ├«ntinse paji╚Öti submarine; se folose╚Öte ├«n tapi╚Ťerie (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â cu flori albe (Hydrocharis morsus- ranae); iarba-fiarelor sau (mai rar) iarba-fierului = plant─â erbacee veninoas─â, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); (├«n basme) iarb─â cu puterea miraculoas─â de a deschide orice u╚Ö─â, lac─ât, ├«ncuietoare etc.; p. ext. putere supranatural─â, prin care se poate ajunge la un rezultat greu de ob╚Ťinut. Cei ce au avut interesul s─â le t─âinuiasc─â aveau ╚Öi iarba-fiarelor care descuia lac─âtele. PAS, Z. III 256. Manlache are iarba-fiarelor ╚Öi nu-l atinge glon╚Ťul. POPA, V. 187. Dac─â ai avea iarba-fierului, ai putea s─â sf─ârmi broa╚Ötele. ALECSANDRI, T. I 447; iarb─â-crea╚Ť─â = ment─â, izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, care cre╚Öte prin p─âduri, ├«n locuri umbroase ╚Öi umede (Poa nemoralis). Frunz─â verde iarb─â-deas─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 10; iarb─â-gras─â = mic─â plant─â erbacee, bogat─â ├«n sev─â, cu tulpina ramificat─â ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea). Foaie verde, iarb─â-gras─â. ╚śEZ. I 103; iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium). Un miros de iarb─â-mare, sita-zinelor ╚Öi alte ierburi uscate ├«╚Ťi g├«dilea nasul. CONTEMPORANUL, VI 291; iarba-╚Öerpilor = broscari╚Ť─â (2). ÔÇô Pl. ╚Öi: ierbi (CO╚śBUC, P. II 281).
drum-de-fi├ęr s. n., art. dr├║mul-de-fi├ęr
fiáră (fia-) s. f., g.-d. art. fiárei; pl. fiáre
fier (element chimic, metal) s. n., (unelte, lan╚Ťuri) pl. fi├íre; simb. Fe
*fier-bet├│n s. n.
!i├írba-fi├írelor (plant─â) s. f. art., g.-d. art. i├ęrbii-fi├írelor
p─âl─âr├şe de fier (zon─â a unui z─âc─âm├ónt) s. f. + prep. + s. n.
drum-de-fi├ęr s. n., art. dr├║mul-de-fi├ęr
fiáră s. f. (sil. fia-), g.-d. art. fiárei; pl. fiáre
fier s. n., (unelte, lan╚Ťuri) pl. fi├íre; simb. Fe
iárba-fiárelor s. f.
p─âl─âr├şe de fier (geol.) s. f. + prep. + s. n.
FIÁRĂ s. bestie, dihanie, jivină, lighioană, sălbăticiune, (pop.) gadină, jiganie, (reg.) ciută, sălbăticie, sălbăticime, (Transilv. și Mold.) gad, (Transilv.) sălbăticitură. (~ele pădurii.)
FIER s. 1. (CHIM.) (prin Ban.) sider. (Bară de ~.) 2. (reg.) piglais, (Transilv. și Maram.) teglăzău. (~ de călcat.) 3. (TEHN.) fier lat v. brăzdar. 4. (TEHN.) (pop.) custură. (~ al coasei.) 5. (la pl.) v. cătușe.
IARBA-FIÁRELOR s. v. popilnic.
fi├ír─â (fi├íre), s. f. ÔÇô Animal s─âlbatic, bestie. ÔÇô Mr. hiar─â. Lat. f─Ľra (Pu╚Öcariu 601; Candrea-Dens., 582; REW 3264; DAR); cf., it., sp. fera, fr. fier. ÔÇô Der. fieros, adj. (feroce, crud), crea╚Ťie artificial─â (sec. XIX), pe baza fr. f├ęroce; fiero╚Öie, s. f. (ferocitate), termen literar; fioros, adj. (feroce; ├«nsp─âim├«nt─âtor, cutremur─âtor), cuv├«nt identic cu fieros, ├«ns─â popular ╚Öi modificat prin confuzie cu fior (ultimul sens este artificial ╚Öi literar; totu╚Öi dic╚Ťionarele ├«l deriv─â pe fioros de la fior). Fieratec ╚Öi ├«nfieratic, adj. (s─âlbatic, crud), par a fi der. personali ai lui Dosoftei (sec. XVII).
fi├ęr (fi├íre), s. n. ÔÇô 1. Element chimic, metal greu, de culoare cenu╚Öie care se folose╚Öte pe scar─â larg─â ├«n industrie. ÔÇô 2. Semn f─âcut cu metalul ├«nro╚Öit. ÔÇô 3. V├«rf de lance sau de s─âgeat─â. ÔÇô 4. (Pl.) Fiare, lan╚Ťuri. ÔÇô Mr. hÔÇÖeru, megl. ier, ir, flÔÇÖer. Lat. ferrum (Pu╚Öcariu 605; Candrea-Dens., 583; REW 3262; DAR), cf. it., port. ferro, fr., prov. fer, sp. hierro). Dup─â P├«rvan, metalul a fost cunoscut ├«n Dacia ├«ncep├«nd cu 700 sau 750 ├«nainte de era cre╚Ötin─â. Der. fierar, s. m. (muncitor care se ├«ndeletnice╚Öte cu prelucrarea fierului), mr. hirar, megl. ierar (dup─â Pu╚Öcariu 606; Candrea-Dens., 584; REW 3257 ╚Öi DAR, din lat. ferrarius, cf. it. din sud ferraru, sp. herrero); fier─ârie, s. f. (atelier ├«n care se prelucreaz─â fierul; magazin unde se v├«nd obiecte din fier; ├«nv., tax─â pe obiectele din fier importate); fier─âri╚Ť─â, s. f. (nevast─â de fierar); fier─âtaie, s. f. (instrumente de fier), care dup─â Candrea-Dens., 585 ╚Öi DAR reprezint─â un lat. *ferratalia, cf. port. ferratalha; fieros, adj., forma╚Ťie neol.; fierotin─â, s. f. (Banat, Olt., fier vechi); ├«nfiera, vb. (a marca cu fierul ro╚Öu; a stigmatiza; rar, a fereca); ├«nfier─âtor, adj. (care stigmatizeaz─â); ├«nfier─âtur─â, s. f. (dezonorare).
FIÁRĂ ~e f. 1) Animal sălbatic, de talie mare; bestie. 2) fig. Om crud, nemilos. [G.-D. fiarei; Sil. fia-ră] /<lat. fera
FIER rar fi├íre n. 1) Metal greu, cenu╚Öiu, lucios, maleabil ╚Öi ductil, bun conduc─âtor de c─âldur─â ╚Öi de electricitate, ├«ntrebuin╚Ťat pe larg ├«n industrie numai ├«n aliaje. 2) (├«n limbajul curent) O╚Ťel cu un con╚Ťinut redus de carbon. ÔŚŐ Drum-de- ~ cale ferat─â. Epoca de ~ (sau epoca ~ului) ultima perioad─â a comunei primitive caracterizat─â prin prelucrarea ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťarea fierului. Bra╚Ť de ~ bra╚Ť v├ónjos. Voin╚Ť─â de ~ voin╚Ť─â ferm─â, nestr─âmutat─â. Disciplin─â de ~ disciplin─â riguroas─â, sever─â. Tare ca ~ul foarte tare; foarte rezistent. ~ de c─âlcat unealt─â cu care se calc─â ├«mbr─âc─âmintea. ~ vechi totalitate a obiectelor de metal, uzate ╚Öi scoase din folosin╚Ť─â. 3) la pl. Lan╚Ťuri pentru de╚Ťinu╚Ťi. ÔŚŐ Iarba-fiarelor (sau iarba- ~ului) plant─â care, potrivit legendei, ar avea proprietatea de a descuia orice lac─ât, de a sf─âr├óma orice c─âtu╚Öe. [Monosilabic] /<lat. ferrum
fi├íre s.f. pl. (pop.) mul╚Ťime de piese metalice; lan╚Ťuri.
Baia-de-Fier f. comună în jud. Gorjiu cu 1500 loc.
drum de fier n. cale ferat─â. [Dup─â fr. chemin de fer].
fiară f. 1. animal răpitor, animal sălbatic; 2. fig. om crud; 3. fiară-verde, geniu dușman omului: fiară-verde să-l gonească! AL. [Lat. FERA].
fiare n. pl. lan╚Ťuri. [V. fier].
fier n. 1. metal dur ╚Öi maleabil de un cenu╚Öiu lucitor; 2. bucat─â de fier la plug: fierul cel lat sau br─âzdarul ╚Öi fierul cel lung sau cu╚Ťitul plugului; 3. ma╚Öin─â de c─âlcat; 4. (poetic), sabie: floarea ╚Ť─ârii noastre sub fieru se doboar─â BOL. mii de glasuri stinse de al tiraniei fier. GR. AL; 5. fig. tare, nemilostiv: inim─â de fier, bra╚Ť de fier; epoc─â de fier, cea mai barbar─â ╚Öi mai corupt─â dintre v├órstele poetice ale omenirii; 6. pl. fiare, lan╚Ťuri. [Lat. FERRUM].
Gherdapuri n. pl. cataracte periculoase, numele turcesc al st├óncilor poreclite Por╚Ťile-de-fier. [Turc. GHERDAB, lit. v├órtej de ap─â].
fe├ír─â (est) ╚Öi f─ş├ír─â (vest) f., pl. feare, f─şare (lat. f─Ľra, vgr. th├ęr; it. fera, fiera, pv. pg. fera, sp. fiera. V. panter─â). Animal s─âlbatic carnivor, ca ursu, lupu ╚Ö. a. (Ma─ş rar despre erbivore). Fig. Om feroce. V. vit─â, dihanie.
fer (est) ╚Öi f─şer (vest) n., pl. feare, f─şare ╚Öi (Mold.) fere (lat. f─Ľrrum, it. pg. ferro, pv. fr. fer, sp. hierro). Un metal cenu╚Öi┼ş alb─âstri┼ş, ductil, maleabil, foarte tenace ╚Öi foarte uzitat ├«n industrie. (E bi- ╚Öi tetravalent, are o densitate de 7,84 ╚Öi o greutate atomic─â de 56. Se tope╚Öte la 1500┬░). Ob─şect indefinit de fer: roata are un fer ├«n prejuru e─ş. Fig. Spad─â, sabie: a ├«ncruci╚Öa feru cu cineva. Danga or─ş sigil: stampilat cu feru ro╚Ö (├«nro╚Öit ├«n foc), feru ╚Ť─âri─ş. Fig. Est. Form─â tip, aer: acest copil are feru familii─ş. Pl. Lan╚Ťur─ş: ho╚Ť pus ├«n feare. Fer de c─âlcat, instrument de fer cu care, dup─â ce se ├«nc─âlze╚Öte, se netezesc rufele. Feru plugulu─ş, br─âzdar, botu care despic─â p─âm├«ntu. Feru suli╚Ťe─ş, v├«rfu e─ş de fer. Cap de fer, 1) minte foarte rezistent─â la munc─â, 2) cap ├«nc─âp─â╚Ť├«nat. Corp de fer, corp robust. Sceptru de fer, guvern de fer (fig.), guvernare energic─â sa┼ş aspr─â ╚Öi despotic─â. A geme ├«n feare, a fi ├«n captivitate, ├«n robie. ÔÇô Pop. her ╚Öi (Munt. est) h─şer.
f─ş├ír─â, V. fear─â.
f─şer, f─şer├ír, f─şer─âr├şe, V. fer...
FIARĂ s. bestie, dihanie, jivină, lighioană, sălbăticiune, (pop.) gadină, jiganie, (reg.) ciută, sălbăticie, sălbăticime, (Transilv. și Mold.) gad, (Transilv.) sălbăticitură. (~ele pădurii.)
FIER s. 1. (CHIM.) (prin Ban.) sider. (Bară de ~.) 2. (reg.) piglais, (Transilv. și Maram.) teglăzău. (~ de călcat.) 3. (TEHN.) fier lat = brăzdar, (prin Olt. și Transilv.) sapă. (~ la plug.) 4. (TEHN.) (pop.) custură. (~ al coasei.) 5. (la pl.) cătușe (pl.), (pop.) obezi (pl.), verigi (pl.), zăvoare (pl.), (înv.) bente (pl.), piedici (pl.). (Ucigaș prins în ~.)
iarba-fiarelor s. v. POPILNIC.
cort├şna de fier sint. s. (pol.) Linie care desp─âr╚Ťea Europa ├«n ╚Ť─âri comuniste ╚Öi ╚Ť─âri necomuniste, ├«n timpul r─âzboiului rece ÔŚŐ ÔÇ×Cortina de fier a c─âzut ├«n 1989, o dat─â cu revolu╚Ťiile din Est.ÔÇŁ (dup─â fr. rideau de fer, engl. iron curtain; PR 1946; sintagma se folosea ÔŚŐ ÔÇ×neoficialÔÇŁ ╚Öi ├«nainte de 1989)
p─âl─ârie de fier, (engl.= ironstone cap) acumulare local─â de hidroxizi ╚Öi oxizi de fier, care apare ├«n procesul de altera╚Ťie supergen─â ├«n zona z─âc─âmintelor primare de sulfuri sau carbona╚Ťi ╚Öi oxizi de fier. Caracteristice pentru p.f. sunt min. primare relicte (galena, blenda, calcopirita, bornitul, tetraedritul, molibdenitul) ╚Öi min. secundare care imprim─â culoarea p.f.; asocia╚Ťia hematit, limonit, sulfa╚Ťi imprima culori de galben, brun, maro, ro╚Öu; asocia╚Ťia carbona╚Ťi, sulfa╚Ťi, silica╚Ťi dau culorile verde, albastru; oxizii ╚Öi hidroxizii de mangan pot da culoarea neagr─â etc. V. ╚Öi scoar╚Ťa de alterare
iarba-fiarelor ÔÇô (bot.; mag.) Plant─â miraculoas─â prezent─â ├«n folclorul rom├ónesc, capabil─â s─â deschid─â orice lac─ât, s─â ajute la descoperirea comorilor, sau s─â traduc─â limba p─âs─ârilor ╚Öi a tuturor dobitoacelor (Evseev 2001). (med.) Plant─â otr─âvitoare folosit─â ca leac ├«n medicina popular─â (Cynanchum vincetoxicum): ÔÇ×Ie-m─â, m├óndru╚Ť, ie-m─â, drag─â, / C─â io-s fata fetelor / ╚śi ╚Ötiu iarba ser─âlorÔÇŁ (╚Üiplea 1906: 422).
BAIA DE FIER, com. ├«n jud. Gorj, ├«n zona subcarpatic─â din N Olteniei, pe valea Galbenu; 4.358 loc. (1991). Expl. de grafit ╚Öi calcare. Cherestea. Vechi centru minier, men╚Ťionat ├«n 1480. Biseric─â (sec. 18). ├Än N com. se g─âse╚Öte Pe╚Ötera Muierilor (rezerva╚Ťie speologic─â ╚Öi arheologic─â), cu numeroase urme de locuire din Paleoliticul mijlociu (v├«rfuri de suli╚Ť─â lucrate ├«n os). Centru turistic.
Fe, simbol chimic pentru fier.
FERRO ET IGNI (lat.) prin fier ╚Öi foc ÔÇô A trece ferro et igni, prin foc ╚Öi sabie.
FI├üR─é (lat. fera) s. f. 1. Animal s─âlbatic mare; dihanie, jivin─â. ÔÖŽ Fig. Om r─âu, crud. 2. (├Än ÔÇ×Apocalips─âÔÇŁ) Personificarea lui Antihrist care va ap─ârea ├«nainte de a doua venire a lui Hristos: prima fiar─â se ridic─â din mare, ├«ndemn├ónd popoarele lumii la r─âzboi cu Biserica; a doua fiar─â (balaurul) se ridic─â din p─âm├ónt ╚Öi este prorocul mincinos.
FIER (FER) (lat. ferrum) s. n. 1. Element chimic (Fe; nr. at. 26, m. at. 55,847, p. t. 1.535┬░C, p. f. 3.250┬░C, gr. sp. 7,86). Metal greu, de culoare cenu╚Öie (alb lucios ├«n stare pur─â), maleabil, ductil, bun conduc─âtor de c─âldur─â ╚Öi de electricitate. Se oxideaz─â ├«n aer umed, cu formare de rugin─â. ├Än combina╚Ťie, func╚Ťioneaz─â ├«n st─âri de valen╚Ť─â 2,3 ╚Öi mai rar 4 ╚Öi 6. Se g─âse╚Öte ├«n natur─â sub form─â de oxizi, sulfuri ╚Öi carbona╚Ťi. Variet─â╚Ťile tehnice de f. sunt aliaje ale f., ├«n primul r├ónd cu carbonul (fonte ╚Öi o╚Ťeluri). Industrial, se ob╚Ťinerea prin reducerea direct─â sau, mai ales, indirect─â (sub form─â de font─â) a unor minereuri de f. (hematit, magnetit, siderit, limonit). Este cunoscut din timpuri str─âvechi, descoperirea sa ├«ndeplinind un rol deosebit ├«n dezvoltarea material─â ╚Öi cultural─â a societ─â╚Ťii omene╚Öti (epoca fierului). ÔŚŐ Loc. De fier = tare, v├ónjos, ne├«nduplecat; riguros, sever. ÔŚŐ Aliaj fier-carbon = aliaj tehnic al fierului cu carbonul, care mai con╚Ťine ╚Öi alte elemente r─âmase ├«n urma elabor─ârii (Si, Mn, P ╚Öi S ├«n propor╚Ťii mici), sau special introduse pentru a ├«mbun─ât─â╚Ťi propriet─â╚Ťile aliajelor (Cr, Ni, Mo, Si etc.). Aliajele care con╚Ťin carbon p├ón─â la 2,16% se numesc o╚Ťeluri, iar cele cu con╚Ťinut de carbon de 2,16-6,67% se numesc fonte. ÔŚŐ F. vechi = de╚Öeuri ╚Öi piese, obiecte etc. de o╚Ťel sau de font─â, scoase din uz ╚Öi folosite ca materie prim─â la elaborarea o╚Ťelurilor. 2. (De obicei urmat de determin─âri) Nume dat unor unelte sau ustensile de o╚Ťel sau de font─â. ÔŚŐ F. de c─âlcat = aparat cu c─ârbuni sau electric folosit ├«n gospod─ârii, croitorii, sp─âl─âtorii etc. pentru netezirea confec╚Ťiilor de p├ónz─â ╚Öi de stof─â. ÔŚŐ (Adesea determinat prin ÔÇ×ro╚ÖuÔÇŁ) Unealt─â sau bucat─â de fier (1) ├«nro╚Öit ├«n foc, folosit pentru ├«nsemnarea vitelor cu marca proprietarului sau pentru arderea r─ânilor. ÔŚŐ Lam─â sau ascu╚Ťi╚Ö de arm─â t─âioas─â; p. ext. sabie. ÔŚŐ (La pl.) Lan╚Ťuri, c─âtu╚Öe folosite pentru a lega de╚Ťinu╚Ťii.
GARDA DE FIER, grupare politic─â de extrem─â dreapt─â, creat─â ├«n 1930, de Corneliu Zelea-Codreanu, cu scopul reprezent─ârii pe plan politic a Mi╚Öc─ârii legionare, ale c─ârei baze fuseser─â puse, ├«n 1927, prin ├«nfiin╚Ťarea Legiunii Arhanghelul Mihail. Interzis─â de autorit─â╚Ťi ├«n mai multe r├ónduri (1931, 1932 ╚Öi 1933), G. de F. a fost re├«nfiin╚Ťat─â, ├«n 1935, sub numele de partidul Totul pentru ╚Üar─â, ├Än contradic╚Ťie cu spiritul ╚Öi morala cre╚Ötin─â care au stat la baza doctrinei legionare, G. de F. s-a impus ├«n via╚Ťa politic─â a ╚Ť─ârii prin na╚Ťionalism, cultiv├ónd ╚Öi promov├ónd ├«n acela╚Öi timp cultul violen╚Ťei, ca instrument al politicii, ╚Öi al conduc─âtorului charismatic; totodat─â, a comb─âtut domina╚Ťia evreilor ├«n via╚Ťa economic─â ╚Öi cultural─â a ╚Ť─ârii ╚Öi a ac╚Ťionat ├«mpotriva comuni╚Ötilor, majoritatea alogeni, care, aservi╚Ťi unei puteri str─âine (U.R.S.S.), se pronun╚Ťau pentru dezmembrarea Rom├óniei Mari din 1918. Cu o baz─â social─â eterogen─â, precump─ânind ├«ns─â ╚Ť─âr─ânimea ╚Öi tineretul, ├«ndeosebi cel studios, G. de F. a cunoscut o extindere la nivel na╚Ťional, cu succese imediate ├«n alegerile parlamentare par╚Ťiale din jud. Neam╚Ť (aug. 1931), Tutova (apr. 1932) ╚Öi generale (iul. 1932, c├ónd a ob╚Ťinut 5 locuri ├«n Parlament), precum ╚Öi ├«n cele din dec. 1937, c├ónd prin num─ârul de voturi ob╚Ťinute (15,58%) s-a situat pe locul 3 dup─â na╚Ťionali-liberali ╚Öi na╚Ťional-╚Ť─âr─âni╚Öti. Dup─â instaurarea dictaturii regelui Carol II (febr. 1938), partidul s-a autodizolvat. ├Än nov. 1938, liderul Mi╚Öc─ârii legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, ├«mpreun─â cu al╚Ťi 13 legionari, este asasinat de autorit─â╚Ťi (din dispozi╚Ťia regelui Carol II ╚Öi a lui Armand C─âlinescu), sub pretextul ├«ncerc─ârii de evadare ├«n timpul transfer─ârii de la ├«nchisoarea din R├ómnicu S─ârat la cea din Jilava. Dup─â aceste evenimente, conducerea Mi╚Öc─ârii legionare este finalmente asumat─â de Horia Sima, care a trecut la anihilarea fizic─â a adversarilor politici regali╚Öti (asasinarea, ├«n sept. 1939, a primului ministru Armand C─âlinescu, urmat─â de replica s├óngeroas─â a regelui Carol II, soldat─â cu ├«mpu╚Öcarea, f─âr─â judecat─â, a peste 250 de frunta╚Öi legionari), comuni╚Öti ╚Öi a evreilor. ├Än sept. 1940, generalul Ion Antonescu a format un guvern din legionari ╚Öi militari; aflat─â la putere (sept. 1940-ian. 1941), Mi╚Öcarea legionar─â s-a f─âcut vinovat─â de crime ╚Öi acte de terorism (asasinarea ├«n nov. a personalit─â╚Ťilor politice: N. Iorga ╚Öi V. Madgearu ╚Öi a 64 de demnitari de╚Ťinu╚Ťi ├«n ├«nchisoarea Jilava ╚Ö.a.). Urm─ârind s─â devin─â singura beneficiar─â a puterii, Mi╚Öcarea legionar─â a declan╚Öat rebeliunea din 21-23 ian. 1941, soldat─â cu reprimarea ei de c─âtre armat─â ╚Öi scoaterea ├«n afara legii. Dup─â rebeliune, peste 30.000 de legionari sunt aresta╚Ťi ╚Öi judeca╚Ťi, mul╚Ťi dintre ei fiind condamna╚Ťi la moarte, la munc─â silnic─â pe via╚Ť─â sau la ani grei de temni╚Ť─â, iar o alt─â parte a ales calea exilului. Dup─â ocuparea Rom├óniei de c─âtre trupele sovietice, legionarii au ac╚Ťionat pe cele mai diverse c─âi, p├ón─â la lupta armat─â, contra comuniz─ârii ╚Öi sovietiz─ârii ╚Ť─ârii.
MASCA DE FIER (?-1703), supranumele unui personaj misterios din Fran╚Ťa, obligat s─â poarte tot timpul o masc─â de catifea (cu articula╚Ťiile de fier), de╚Ťinut, succesiv, ├«n mai multe ├«nchisori, ultima fiind Bastilia, unde a murit. Stabilirea identit─â╚Ťii sale a dat na╚Ötere unor ipoteze, mai mult sau mai pu╚Ťin fanteziste (de ex. fratele geam─ân al regelui Ludovic XIV).
OCNA DE FIER, com. ├«n jud. Cara╚Ö-Severin, sitaut─â ├«n zona m-╚Ťilor Dognecei; 801 loc. (2003). Expl. de min. de fier, de sulfuri polimetalice ╚Öi de obr. Muzeu de mineralogie.
POARTA DE FIER A TRANSILVANIEI, pas ├«ntre m-╚Ťii Poiana Rusc─âi (la N) ╚Öi m-╚Ťii ╚Üarcu (la S), la 700 m alt., care asigur─â leg─âturile rutiere ╚Öi feroviare ├«ntre depr. Ha╚Ťeg ╚Öi culoarul depresionar Bistra, respectiv ├«ntre Transilvania central─â ╚Öi Banat. ├Än izvoarele istorice acest pas apare cu denumirea Poarta de Fier ╚Öi s-a presupus c─â aici ar fi locul unde Iancu de Hunedoara a ob╚Ťinut, ├«n mart. 1442, o victorie asupra armatelor otomane conduse de Mezid-beg. Se pare ├«ns─â c─â lupta a avut loc ├«ntre Alba Iulia ╚Öi Sibiu.
POR╚ÜILE DE FIER, denumirea (├«n sens restr├óns) sub care este cunoscut sectorul inferior al defileului Dun─ârii, cuprins ├«ntre localit─â╚Ťile V├órciorova ╚Öi Gura V─âii, lung de 9 km. ├Än aceast─â zon─â, l─â╚Ťimea fluviului se ├«ngusteaz─â p├ón─â la 600 m, iar c─âderea apei, ├«nainte de regularizarea cursului, se f─âcea pe o pant─â de 238 cm/km. ├Änainte de construirea barajului ╚Öi crearea lacului de acumulare P. de F., ├«n acest sector (cu multe praguri, st├ónci emerse la ape mici, cu v├óltori ╚Öi repezi╚Öuri), naviga╚Ťia se efectua ├«n condi╚Ťii extrem de dificile (trecerea prin Defileului Dun─ârii dura 120 ore, iar naviga╚Ťia era posibil─â numai pe timpul zilei). ├Än perioada sept. 1964-sept. 1971, Rom├ónia, ├«n colaborare cu Iugoslavia, a construit ├«n aceast─â zon─â nodul hidroenergetic ╚Öi de naviga╚Ťie P. de F. I. Barajul ridicat ├«ntre Gura V─âii (Rom├ónia) ╚Öi ┼áip (Iugoslavia), cu o lungime de 868 m ╚Öi cu ├«n─âl╚Ťime de 60,40 m, a permis ridicarea nivelului apelor Dun─ârii cu c. 33 m peste nivelul mediu ╚Öi crearea ├«n spatele acestui baraj a unui lac de 130 km lungime, 5 km l─â╚Ťime max., c. 100 km2 ╚Öi cu un volum de ap─â 2,1 m3. Prin crearea acestui lac, obstacolele naturale de pe cursul Dun─ârii au disp─ârut iar naviga╚Ťia s-a ├«mbog─â╚Ťit ╚Öi datorit─â celor dou─â ecluze (fiecare dintre ele av├ónd 310 m, 34 m l─â╚Ťime ╚Öi 4,5 m ad├óncime), care asigur─â posibilitatea travers─ârii simultane a unor convoaie de nave ├«n 31 ore (fa╚Ť─â de 120 de ore ├«n trecut), inclusiv noaptea. Cele dou─â hidrocentrale (rom├óneasc─â ╚Öi iugoslav─â), cu o putere total─â instalat─â de 2.100 MW ╚Öi produc╚Ťie de peste 11 miliarde kWh, au intrat ├«n func╚Ťiune cu primele turbogeneratoare ├«n 1971. Hidrocentrala de pe malul rom├ónesc, cu 6 grupuri electrogene de c├óte 175 MW fiecare (├«n total 1.050 MW), a ├«nceput s─â func╚Ťioneze cu ├«ntreaga capacitate la 16 mai 1972. Construirea acestui gigant hidroenergetic, unul dintre cele mai mari din Europa, a determinat schimb─âri esen╚Ťiale de ordin fizico- ╚Öi economico-geografic: ins. Ada-Kaleh a fost acoperit─â de apele lacului de acumulare; afluen╚Ťii Dun─ârii ╚Öi-au ├«n─âl╚Ťat gura de v─ârsare, ca urmare a cre╚Öterii nivelului apelor din lacul de acumulare; vechea vatr─â a municipiului Or╚Öova a fost inundat─â de apele lacului, iar localitatea a fost mutat─â pe terasele mai ├«nalte ale Dun─ârii ╚Öi pe versantul m-╚Ťii Alm─âj; vechile c─âi de comunica╚Ťii (╚Öoseaua ╚Öi c. f.) din lungul defileului au fost ├«nghi╚Ťite de apele lacului de acumulare, construindu-se altele noi. ├Än timpul s─âp─âturilor efectuate pentru construirea complexului hidroenergetic au fost scoase la iveal─â vestigiile unor a╚Öez─âri ╚Öi culturi din Paleolitic (s─âp─âligi din corn de cerb), din Epoca mijlocie a bronzului (vase ceramice apar╚Ťin├ónd Culturii Vatina), din perioadele dacic─â ╚Öi roman─â t├órzii ╚Ö.a. ├Äntr-o accep╚Ťiune mai larg─â, denumirea Defileul Dun─ârii de la Por╚Ťile de Fier este utilizat─â pentru ├«ntregul sector de vale care str─âbate Carpa╚Ťii, desp─âr╚Ťind M-╚Ťii banatului de pe terit. Rom├óniei de la cap─âtul sud-vestic al Carpa╚Ťilor, aflat pe terit. Serbiei. Acest sector, cunoscut ╚Öi sub numele de clisur─â, este alc─âtuit dintr-o succesiune de mici defilee, separate de bazinete depresionare: defileul Gura Nerei ÔÇô valea Rilii; depr. Moldova Nou─â; defileul Pescari-Alibeg; depr. Liubcova; defileul Berzasca-Greben; Cazanele Mari; bazinetul Dubova dominat de Ciucaru Mare (313 m) ╚Öi, pe malul s├órbesc, de Veliki Strbac (768 m); Cazanele Mici; depr. Ogradena-Or╚Öova ╚Öi defileul Por╚Ťile de Fier propriu-zis, dup─â care Dun─ârea iese din spa╚Ťiul carpatic. ├Än defileu se ├«nt├ólnesc c├óteva sectoare cu relief carstic complex care cuprinde ╚Öi o serie de pe╚Öteri (la Pescari, Sirinia, Svini╚Ťa, Cazane). Flora este bogat─â ╚Öi variat─â, cu numeroase elemente sudice, unele foarte rare ├«n Rom├ónia (Acer monspessulanum, Daphne laureola, Campanula crassipes), c├óteva endemisme proprii acestui defileu (Prangos carinata, Tulipa hungarica ssp. undulatifolia, Stipa danubialis ╚Ö.a.). P. de F. constituie o zon─â de poten╚Ťial turistic ridicat. Parcul na╚Ťional P. de F. (11.656 ha) cuprinde Defileul Dun─ârii ├«ncep├ónd de la confluen╚Ťa r├óului Nera cu Dun─ârea ╚Öi partea sudic─â a m-╚Ťilor Locvei, Alm─âj, cap─âtul sudic al m-╚Ťilor Mehedin╚Ťi, ca ╚Öi o f├ó╚Öie din S pod. Mehedin╚Ťi (p├ón─â la Bahna ╚Öi valea Jido╚Öti╚Ťei). Se ├«nt├ólnesc aici arborete de stejar pufos cu c─ârpini╚Ť─â ╚Öi mojdrean, tuf─âri╚Öuri de liliac, p─âduri de gorun cu alun turcesc, iar pe v─âi f─âgete (├«n sectorul Mraconia fagul atinge cea mai mic─â altitudine din Rom├ónia, 52 m). Parcul natural include mai multe rezerva╚Ťii naturale (Gura V─âii ÔÇô V─ârciorova, Cazanele Mari ╚Öi Cazanele Mici, Valea Mare, Balta Nerei ╚Ö.a.) ╚Öi locuri fosilifere (Svini╚Ťa, Bahna). Pe malul s├órbesc se afl─â Parcul Na╚Ťional Djerdap (numele s├órbesc al defileului).
PORȚILE DE FIER II v. Gogoșu (2).
PARROTIA C. A. Mey., PAROTIA, fam. Hamamelidaceae. Gen cu o singur─â specie: Parrotia persica (DC.) C. A. Mey., ┬ź Arborele de fier ┬╗. Originar─â din Iran, Caucaz, ├«n p─âduri umede ╚Öi calde. ├«nflore╚Öte prim─âvara, devreme. Flori hermafrodite, g─âlbui (f─âr─â petale, 5-7 stamine pendente de un ro╚Öu-aprins, pe antere lanceolate, ascu╚Ťite) a╚Öezate ├«n spice laterale care poart─â c├«teva frunze pubescente, maro-├«nchis. Arbust sau arbore, cca 9 m ├«n─âl╚Ťime, cu ritidom exfoliat ├«n pl─âci, ramurile tind s─â creasc─â orizontal, maro-oliv, pubescente, muguri maro- ├«nchis, p├«slo╚Öi. Frunze (apar dup─â ├«nflorire) simple, cu margini pu╚Ťin ondulate, la baz─â cordiforme sau rotunjite, alterne, eliptice, sau invers-ovate, penat-nervate, cca 9 cm lungime, lung-pe╚Ťiolate. Toamna frunzele se coloreaz─â ro╚Öu-str─âlucitor. Fruct, capsul─â subrotund─â, cu semin╚Ťe ovate, lucioase.
fi├ír─â, fiare s. f. Animal s─âlbatic mare ╚Öi r─âu; bestie. ÔÖŽ Personificare a lui Antihrist ├«n Biblie, ├«n form─â de balaur, al c─ârui num─âr ├«n Apocalips─â este de 666. ÔÇô Din lat. fera.
fiară, fiare s. f. cătușă.
nervi de fier / de o╚Ťel expr. st─âp├ónire de sine, calm perfect; sistem nervos echilibrat.
răbdare de fier / de înger expr. răbdare foarte mare.
tare ca piatra / ca fierul / ca o╚Ťelul expr. (d. oameni) s─ân─âtos, viguros, robust.

Fiare dex online | sinonim

Fiare definitie

Intrare: fiar─â
fiar─â substantiv feminin
  • silabisire: fia-
Intrare: fier
fier substantiv neutru
fer 1 s.n. substantiv neutru
Fe simbol
Intrare: fiare
fiare
Intrare: iarba-fiarelor
iarba-fiarelor substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: arbore-de-fier
arbore-de-fier
Intrare: drum-de-fier
drum-de-fier substantiv neutru (numai) singular
Intrare: Baia-de-Fier
Baia-de-Fier nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat