Dicționare ale limbii române

2 intrări

41 definiții pentru fiștecare

fiecare [At: MSS. (1618), la GCR I 48/15 / P: fi-e / V: (înv) ~și, (îrg) fieșc~, fiișc~, fieștec~, fiiaștec~, fiiștec~, fiștec~, fieștec~, fietec~, (reg) fiteșc~ / G-D: fiecăruia, fiecăreia / E: fie2 + care] 1 pnh Și unul, și altul. 2 pnh Oricare. 3 anh Indică ființele sau lucrurile luate în parte dintr-un grup sau dintr-o categorie Fiecare om.
fiștecare pnh vz fiecare
fiștecare phn vz fiecare
FIECÁRE pron. nehot. (Indică ființele sau lucrurile luate în parte dintr-un grup sau dintr-o categorie) Și unul, și altul; oricare. ◊ (Adjectival) Fiecare om. [Pr.: fi-e-. – Gen.-dat. fiecăruia, fiecăreia. – Var.: (înv. și pop.) fieșcáre, fieștecáre, fiștecáre pron. nehot.] – Fie1 + care.
FIEȘCÁRE pron. nehot. v. fiecare.
FIEȘTECÁRE pron. nehot. v. fiecare.
FIȘTECÁRE pron. nehot. v. fiecare.
FIECÁRE pron. nehot. (Indică ființele sau lucrurile luate în parte dintr-un grup sau dintr-o categorie) Și unul, și altul; oricare. ◊ (Adjectival) Fiecare om. [Pr.: fi-e-. – Gen.-dat. fiecăruia, fiecăreia. – Var.: (înv. și pop.) fieșcáre, fieștecáre, fiștecáre pron. nehot.] – Fie1 + care.
FIEȘCÁRE pron. nehot. v. fiecare.
FIEȘTECÁRE pron. nehot. v. fiecare.
FIȘTECÁRE pron. nehot. v. fiecare.
FIECÁRE pron. nehot. (Indică ființele sau lucrurile luate separat dintr-un grup sau dintr-o categorie oarecare) Și unul și altul; oricare. Și chiar că are ochiul ce privi. Sînt două pălmi atîta de căznite, De parcă-n fiecare, zi de zi, S-au împlîntat tăișuri de cuțite. DEȘLIU, M. 41. Stăteau la aer, pe trotuarul din fața apartamentului fiecăreia. ARGHEZI, P. T. 131. Alăturea de fiecare dintre noi, la dreapta sau la stînga, în față sau în spate sînt alții. CAMIL PETRESCU, V. 16. ◊ (Adjectival) Cerul era în fiecare seară mai sticlos; nopțile mai nefiresc de luminoase. C. PETRESCU, A. 273. Își amintea clar fiecare mișcare, fiecare gest făcut. BART, E. 206. Într-una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. CREANGĂ, O. A. 291. ◊ Expr. Fiecare în parte v. parte. – Forme gramaticale: art. (învechit și popular) fiecarele (SBIERA, P. 165), gen.-dat. fiecăruia, -căreia, acuz. fiecărui, -cărei, (învechit) fiecăruia, -căreia (GHICA, S. 324). – Variantă: (învechit și popular) fieșcáre (ODOBESCU, S. I 275) pron. nehot.
FIEȘCÁRE pron. nehot. v. fiecare.
FIEȘTECÁRE pron. nehot. (Învechit și popular) Fiecare. (Adjectival) La spatele fieștecăruia boier dvorea cîte o slugă. NEGRUZZI, S. I 151. Prin trecutele mele scrisori eu te-am rugat ca să-mi hotărăști o sumă de bani pe fieștecare lună. KOGĂLNICEANU, S. 134. – Variantă: fiștecáre (CARAGIALE, O. II 248) pron. nehot.
FIȘTECÁRE pron. nehot. v. fieștecare.
fiecáre1 (fi-e-) adj. pr. m., g.-d. fiecắrui; f. fiecáre, g.-d. fiecắrei
fiecáre2 (fi-e-) pr. m., g.-d. fiecắruia; f. fiecáre, g.-d. fiecắreia
!fieșicáre/fieșcáre2 (înv., pop.) (fi-eși-/fi-eș-) pr. m., g.-d. fieșicắruia/fieșcắruia; f. fieșicáre/fieșcáre, g.-d. fieșicắreia/ fieșcắreia
!fieșicáre/fieșcáre1 (înv., pop.) (fi-eși-/fi-eș-) adj. pr. m., g.-d. fieșicắrui/fieșcắrui; f. fieșicáre/fieșcáre, g.-d. fieșicắrei/fieșcắrei
fieștecáre2 (înv., pop.) (fi-eș-) pr. m., g.-d. fieștecắruia; f. fieștecáre, g.-d. fieștecắreia
fieștecáre1 (înv., pop.) (fi-eș-) adj. pr. m., g.-d. fieștecắrui; f. fieștecáre, g.-d. fieștecắrei
fiștecáre2 (pop.) pr. m., g.-d. fiștecắruia; f. fiștecáre, g.-d. fiștecắreia
fiștecáre1 (pop.) adj. pr. m., g.-d. fiștecắrui; f. fiștecáre, g.-d. fiștecắrei
fiecáre adj. m. (sil. fi-e-), g.-d. fiecărui; f. sg. fiecáre, g.-d. fiecărei
fiecáre pr. m. (sil. fi-e-), g.-d. fiecăruia; f. sg. fiecáre, g.-d. fiecăreia
fieșcáre pr. m. (sil. fi-eș-), g.-d. fieșcăruia; f. sg. fieșcáre, g.-d. fieșcăreia
fieșcáre adj. m. (sil. fi-eș-), g.-d. fieșcărui; f. sg. fieșcáre, g.-d. fieșcărei
fieștecáre pr. m. (sil. fi-eș-), g.-d. fieștecăruia; f. sg. fieștecáre, g.-d. fieștecăreia
fieștecáre adj. m. (sil. fi-eș-), g.-d. fieștecărui; f. sg. fieștecáre, g.-d. fieștecărei
fiștecáre pr. m., g.-d. fiștecăruia; f. sg. fiștecáre, g.-d. fiștecăreia
fiștecáre adj. m., g.-d. fiștecărui; f. sg. fiștecáre, g.-d. fiștecărei
FIECÁRE pron., adj. 1. pron. v. oricine. 2. adj. fiece, oricare, orice, orișicare, tot, (pop.) fieșce, fitece. (~ pasăre pe limba ei piere.)
FIEȘCÁRE pron. v. cine, fiecare, fiecine, oricare, oricine, orișicare, orișicine.
FIECÁRE pron. nehot. Și unul și altul luat în parte. [G.-D. fiecăruia, fiecăreia; Sil. fi-e-] /fie + care
fiecare pr. orice persoană. [Lit. care ar fi].
fie-cáre și (maĭ rar) fie-cíne pron. indefinit (fie 2 și care). Toată lumea, toțĭ: cînd sună alarma, fie-care se scoală. Rar și fieș-care (fie-și-care), fiește-care, fiște-care și fite-care. – Se poate scrie și unit fiecare, fiecine ș. a.
fiște-cáre, V. fie-care.
FIECARE pron., adj. 1. pron. cine, fiecine, oricare, oricine, orișicare, orișicine, (înv. și pop.) care, (pop.) fieșcare, fieșcine, fitecine, (înv. și reg.) careși, cineși, (înv.) neștine, vericare, vericine. (Zică ~ ce va vrea.) 2. adj. fiece, oricare, orice, orișicare, tot, (pop.) fieșce, fitece. (~ pasăre pe limba ei piere.)
fieșcare pron. v. CINE. FIECARE. FIECINE. ORICARE. ORICINE. ORIȘICARE. ORIȘICINE.
CUIQUE SUUM (lat.) fiecăruia (ceea) ce-i al său, ce-i aparține – Aforism din dreptul roman. E necesar să se acorde cuique suum.
FABER EST SUAE QUISQUE FORTUNAE (lat.) fiecare este creatorul propriului său destin – Salustiu, „Historia rerum in republica Romana gestarum”, 1, 1, 2.

Fiștecare dex online | sinonim

Fiștecare definitie

Intrare: fiecare
fieșcare pronume nehotărât
  • silabisire: fi-eș-
fiecare pronume nehotărât
  • silabisire: fi-e-
fieștecare pronume nehotărât
  • silabisire: fi-eș-
fiștecare pronume nehotărât
Intrare: fiștecare
fiștecare