ferestruie definitie

15 definiții pentru ferestruie

ferestruie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 42/2 / V: -tuie / Pl: ~ici / E: fereastră + -uie] 1-2 (Șhp) Ferestruică (1-2).
FERĂSTRÚIE s. f. v. ferestruie.
FERESTRÚIE, ferestrui, s. f. Ferestruică. [Var.: ferestúie, ferăstrúie s. f.] – Fereastră + suf. -uie.
FERESTÚIE s. f. v. ferestruie.
FERĂSTRÚIE s. f. v. ferestruie.
FERESTRÚIE, ferestrui, s. f. Ferestruică. [Var.: ferestúie, ferăstrúie s. f.] – Fereastră + suf. -uie.
FERESTÚIE s. f. v. ferestruie.
FERĂSTRÚIE s. f. v. ferestruie.
FERESTRÚIE, ferestrui, s. f. Ferestruică. Era altă ferestruie, care privea peste acoperișuri de tablă cenușie, peste cartiere sărace și prăfuite, spre marginea orașului. C. PETRESCU, S. 7. Stoica... deschise oblonul, scoase capul pe o îngustă ferestruie și întrebă: «Cine e?». ODOBESCU, S. I 67. – Variantă: ferăstrúie (EMINESCU, O. I 84) s. f.
ferestrúie s. f., art. ferestrúia, g.-d. art. ferestrúii; pl. ferestrúi
ferestrúie s. f., art. ferestrúia, g.-d. art. ferestrúii; pl. ferestrúi
FERESTRÚIE s. ferestruică.
ferestruie f. fereastră mică, la o pivniță sau pe acoperișul casei.
ferestrúĭe f., pl. uĭ și -úĭcă f., pl. ĭ. Fereastră mică.
FERESTRUIE s. ferestruică.

ferestruie dex

Intrare: ferestruie
ferăstruie
ferestruie substantiv feminin
ferestuie