Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

34 defini╚Ťii pentru ferestr─âu

ferestr─âu sn vz fer─âstr─âu
fier─âstr─âu sn vz fer─âstr─âu
FERĂSTRẮU s. n. v. fierăstrău.
FERESTRẮU s. n. v. fierăstrău.[1]
FIER─éSTRß║«U, fier─âstraie, s. n. 1. Unealt─â sau ma╚Öin─â-unealt─â prev─âzut─â cu o lam─â, o band─â sau un disc de o╚Ťel (cu din╚Ťi ascu╚Ťi╚Ťi), pus─â ├«n mi╚Öcare manual sau pe cale mecanic─â ╚Öi folosit─â pentru t─âiatul unor materiale (lemne, metale etc.). 2. Instrument muzical alc─âtuit dintr-o lam─â de metal care se freac─â cu un arcu╚Ö pentru a emite sunete. [Var.: (1) fer─âstrß║»u, ferestrß║»u, her─âstrß║»u s. n.] ÔÇô Firiz + suf. -─âu (prin apropiere de fier).
HERĂSTRẮU s. n. v. fierăstrău.
FER─éSTRß║«U, fer─âstraie, s. n. 1. Unealt─â sau ma╚Öin─â-unealt─â prev─âzut─â cu o lam─â, o band─â sau un disc de o╚Ťel (cu din╚Ťi ascu╚Ťi╚Ťi), pus─â ├«n mi╚Öcare manual sau pe cale mecanic─â ╚Öi folosit─â pentru t─âiatul unor materiale (lemne, metale etc.). 2. Instrument muzical alc─âtuit dintr-o lam─â de metal care se freac─â cu un arcu╚Ö pentru a emite sunete. [Var.: (1) ferestrß║»u, fier─âstrß║»u, her─âstrß║»u s. n.] ÔÇô Firiz + suf. -─âu (contaminat cu fereastr─â sau ferestrui).
FERESTR─éU, ferestraie, s. n. V. fer─âstr─âu (1).
FIER─éSTR─éU, fier─âstraie, s. n. V. fer─âstr─âu (1).
HER─éSTR─éU s. n. v. fer─âstr─âu.
FER─éSTRß║«U, fer─âstraie, s. n. Unealt─â prev─âzut─â cu o lam─â, o band─â sau un disc de o╚Ťel, cu din╚Ťi ascu╚Ťi╚Ťi, pus─â ├«n func╚Ťiune cu m├«na sau pe cale mecanic─â (v. gater) ╚Öi folosit─â pentru a t─âia lemne, uneori ╚Öi metale sau alte corpuri tari. Sfor─âi parc─â tai lemne cu fer─âstr─âul. CAMILAR, TEM. 11. Aici, pe firul Oltului, instalase un fer─âstr─âu m├«nat de apele lui. BOGZA, C. O. 101. ÔŚŐ Fer─âstr─âu circular = fer─âstr─âu ├«n forma unui disc din╚Ťat, care taie ├«nv├«rtindu-se ├«n jurul axei sale. ÔÇô Variante: ferestrß║»u (PAS, L. II 156, RETEGANUL, P. II 54), fier─âstrß║»u (DRAGOMIR, P. 21, SADOVEANU, B. 54), her─âstrß║»u (CARAGIALE, O. I 292) s. n.
FERESTRẮU s. n. v. ferăstrău.
FIERĂSTRẮU s. n. v. ferăstrău.
HERĂSTRẮU s. n. v. ferăstrău.
ferăstrắu v. fierăstrắu
fierăstrắu / ferăstrắu s. n., art. fierăstrắul / ferăstrắul; pl. fierăstráie / ferăstráie
!p├ę╚Öte-fier─âstrß║»u (specie de pe╚Öti) s. m., pl. pe╚Öti-fier─âstrß║»u
ferăstrău s. n., art. ferăstrăul; pl. ferăstráie
p├ę╚Öte-fer─âstr─âu s. m.
FER─éSTR─éU s. v. iarba-osului, m─âl─âoi.
FER─éSTR─éU s. (TEHN.) (reg.) chimilioar─â, corzar, firez.
fer─âstrß║»u (-a├şe), s. n. ÔÇô 1. Unealt─â prev─âzut─â cu o lam─â pentru t─âiatul lemnelor. ÔÇô 2. Joag─âr. ÔÇô 3. Plant─â (Helianthemum vulgare). ÔÇô 4. Nume vulgar al constela╚Ťiei Casiopeea. Mag. f├╝r├ęszni ÔÇ×a t─âia cu fer─âstr─âulÔÇŁ, prin intermediul var. firis─âu, care presupune un prototip mag. *f├╝resz┼Ĺ (Pu╚Öcariu, Dacor., VII, 467; Pu╚Öcariu, Lr., 31; DAR; cf. Cihac, II, 498; G├íldi, Dict., 90); numele mag. al uneltei este f├╝resz. Numeroase var.: feres(t)eu, feres(t)─âu, heres(t)eu, her─âs(tr)─âu, fieres(t)eu, fier─âs(tr)─âu, ultimele prin ├«ncruci╚Öare cu fier. Sensul 4 pare a reprezenta alt cuv├«nt mag. foraszt߯ü (G├íldi, Dict., 129). ÔÇô Der. fer─âst(r)ui (var. fier─âst(r)ui), vb. (a t─âia cu fer─âstr─âul). Din mag. f├╝resz ÔÇ×fer─âstr─âuÔÇŁ deriv─â ╚Öi firesar, s. m. (insect─â, Rynchites cupreus), ╚Öi firiz, s. n. (Trans., fer─âstr─âu de m├«n─â).
FER─éSTRß║«U ~├íie n. 1) Unealt─â prev─âzut─â cu o lam─â (cu din╚Ťi ascu╚Ťi╚Ťi), ac╚Ťionat─â manual ╚Öi folosit─â la t─âiat (lemne). ÔŚŐ ~ cu ram─â fer─âstr─âu cu lama montat─â ├«ntr-un cadru. ~ electric portativ ma╚Öin─â-unealt─â av├ónd un lan╚Ť prev─âzut cu din╚Ťi t─âietori, ac╚Ťionat─â de un motor electric. ~ circular ma╚Öin─â-unealt─â prev─âzut─â cu un disc din╚Ťat, care, ├«n timpul func╚Ťion─ârii, execut─â o mi╚Öcare de rota╚Ťie. 2) Instrument muzical const├ónd dintr-o lam─â din╚Ťat─â care produce sunete cu ajutorul unui arcu╚Ö. /<ung. f├╝r├ęszt├Â
ferestr─âu n. 1. unealt─â cu o lam─â din╚Ťat─â de o╚Ťel spre a t─âia ╚Öi prepara lemne; 2. pl. uzin─â pe marginea apelor la munte, unde ferestraie taie lemnele de brad ca bu╚Öteni; 3. pe╚Öte av├ónd botul prelungit ca o sabie cu o mul╚Ťime de din╚Ťi (Pristis antiquorum); 4. plant─â cu frunze ovale ├«nso╚Ťite de stipuli lanceola╚Ťi (Helianthemum). [Ung. F├ťR├ëSZT├ľ].
Ferestrău n. lac și sat în jud. Ilfov cu o școală de agricultură.
fer─âstrß║»┼ş, ╚Ö. a. V. f─şer─âstr─â┼ş.
f─şer─âstrß║»┼ş ╚Öi her─âstrß║»┼ş n., pl. a─şe ╚Öi ─â─şe (ung. *f├╝r├ęszt├ din f├╝r├ęsz, f─şer─âstr─â┼ş, ╚Öi contaminat de fier). Vest. Un instrument compus dintrÔÇÖo lam─â din╚Ťat─â fixat─â ├«n ni╚Öte lemne ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťat la t─â─şat lemnele roz├«ndu-le. Joag─âr, gater. Fabric─â de t─â─şat lemnele ╚Öi de f─âcut sc├«ndur─ş. ÔÇô ├Än Trans. ╚Öi fer─âstr─â┼ş, ferez─â┼ş ╚Öi firis─â┼ş, ├«n Mold. nord feres─â┼ş, feres─â┼ş (pop. he-) ╚Öi seris─â┼ş, ├«n Mold. sud fereste┼ş, ├«n Munt. est fer─âstr─â┼ş ╚Öi f─şer─âst─â┼ş (pop. h─şe-). V. ╚Öi firez.
her─âstrß║»┼ş, V. f─şer─âstr─â┼ş.
fer─âstr─âu s. v. IARBA-OSULUI. M─éL─éOI.
FER─éSTR─éU s. (TEHN.) (reg.) chimilioar─â, corzar, firez.
fer─âstr─âu (it. sega, engl. saw, fr. scie, germ. S├Ąge). Instrumentul a fost introdus ├«n muzica u╚Öoar─â* ╚Öi de jazz* ├«n urm─â cu c├óteva decenii. Este construit din o lam─â de o╚Ťel foarte flexibil─â. O extremitate a instr. se fixeaz─â ├«ntre genunchi, iar cealalt─â se ╚Ťine cu o m├ón─â, d├óndu-i-se diferite curburi pentru a ob╚Ťine ├«n─âl╚Ťimea (2) dorit─â. Sunetul se produce ├«n dou─â moduri: prin lovirea lamei cu o baghet─â (2) a c─ârei extremitate bombat─â este ├«nvelit─â cu piele sau prin frecarea muchiei nedin╚Ťate a lamei cu un arcu╚Ö (de vcl. sau de c. bas). Exceleaz─â ├«n redarea de glissandi*. O variant─â perfec╚Ťionat─â a f. este flexatonul, instr. utilizat ╚Öi ├«n partiturile* simf. (ex. Varia╚Ťiunile pentru orch., op. 31 de Sch├Ânberg).
HERĂSTRĂU 1. Lac antropic, pe valea Colentinei, în întregime asanat, situat în N municipiului București; 77 ha. Loc de agrement pentru locuitorii Capitalei și bază de sporturi nautice. 2. Parc în partea de N a Bucureștiului (187 ha), realizat în 1930-1936 de ing. N. Caranfil (forma de astăzi datează din 1951). Aici se află Muzeul Satului, întemeiat de Dimitrie Gusti și inaugurat la 17 mai 1936, Palatul Elisabeta (1936) ș.a.
a da afară muștele din Cișmigiu / din Herăstrău expr. a lenevi, a trândăvi.
fier─âstr─âu, fier─âstraie s. n. (glum.) protez─â, plac─â dentar─â.

Ferestr─âu dex online | sinonim

Ferestr─âu definitie

Intrare: fier─âstr─âu
fer─âstr─âu substantiv neutru
fier─âstr─âu substantiv neutru
her─âstr─âu substantiv neutru
ferestr─âu substantiv neutru
Intrare: Ferestr─âu
Ferestr─âu
Intrare: ferestr─âu
ferestr─âu