Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru ferchezuit

ferchezui [At: PAMFILE, C. / Pzi: ~esc / E: nct] (Pfm) 1-2 vtr A (se) îmbrăca îngrijit (și elegant) Si: a (se) dichisi, a (se) găti. 3-4 vtr A da sau a căpăta un aspect îngrijit 5 vt (Fig; irn) A bate (pe cineva).
ferchezuit1 sns [At: MDA ms / E: ferchezui] 1-3 Ferchezuial─â (1-3).
ferchezuit2, ~─â a [At: NEGRUZZI, S. I, 104 / Pl: ~i╚Ťi, ~e / E: ferchezui] (Pfm; d. persoane) 1 G─âtit2. 2 Cu o ╚Ťinut─â decent─â. 3 (Fig; im) B─âtut2 (14).
FERCHEZU├Ź, ferchezuiesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. (Pop. ╚Öi fam.) A da sau a c─âp─âta un aspect ├«ngrijit; a (se) ├«mbr─âca cu grij─â, elegant; a (se) g─âti, a (se) dichisi. ÔÇô Cf. ferche╚Ö.
FERCHEZU├ŹT, -─é, ferchezui╚Ťi, -te, adj. (Pop. ╚Öi fam.; despre oameni) Care are un aspect ├«ngrijit; care se ├«mbrac─â cu grij─â, elegant; g─âtit, dichisit. ÔÇô V. ferchezui.
FERCHEZU├Ź, ferchezuiesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. (Pop. ╚Öi fam.) A da sau a c─âp─âta un aspect ├«ngrijit; a (se) ├«mbr─âca cu grij─â, elegant; a (se) g─âti, a (se) dichisi. ÔÇô Cf. ferche╚Ö.
FERCHEZU├ŹT, -─é, ferchezui╚Ťi, -te, adj. (Pop. ╚Öi fam.; despre oameni) Care are un aspect ├«ngrijit; care se ├«mbrac─â cu grij─â, elegant; g─âtit, dichisit. ÔÇô V. ferchezui.
FERCHEZU├Ź, ferchezuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A dichisi pe cineva, ├«n special a-l b─ârbieri, pentru a-i da o ├«nf─â╚Ťi╚Öare pl─âcut─â, ├«ngrijit─â, elegant─â. I-au ferchezuit frumos ╚Öi i-au ├«mbr─âcat la fel, cu cheburi albe ╚Öi cu╚Öme nou─â. CREANG─é, A. 161. ÔŚŐ Refl. Se ├«mbr─âc─â tacticos ├«n hainele cele mai bune, se ferchezui ca o p─âpu╚Ö─â. REBREANU, I. 60. 2. Fig. (Familiar, ironic) A bate (pe cineva), a-i trage (cuiva) o b─âtaie. Cum au vrut, l-au ferchezuit. STANCU, D. 84.
FERCHEZU├ŹT, -─é, ferchezui╚Ťi, -te, adj. Dichisit, g─âtit, ├«mpodobit. Dup─â ce o v─âzu boierul cur─â╚Ťit─â ╚Öi ferchezuit─â ca o mireas─â, ╚Öi cum avea ea ╚Öi pe vino-├«ncoace, i se p─âru mai frumoas─â. ISPIRESCU, L. 179. Ca s─â-mi mai treac─â de ur├«t, m-am ocupat ├«ns─âmi de toaleta lor; ╚Öi a╚Öa ferchezuite... le-am dat drumul. NEGRUZZI, S. I 104.
ferchezu├ş (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ferchezui├ęsc, imperf. 3 sg. ferchezui├í; conj. prez. 3 s─â ferchezui├ísc─â
ferchezu├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ferchezui├ęsc, imperf. 3 sg. ferchezui├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ferchezui├ísc─â
FERCHEZU├Ź vb. v. g─âti.
FERCHEZU├ŹT adj. v. g─âtit.
A FERCHEZU├Ź ~i├ęsc tranz. fam. 1) (mai ales b─ârba╚Ťi) A g─âti, manifest├ónd o grij─â exagerat─â fa╚Ť─â de aspectul exterior. 2) fig. iron. A bate tare; a chelf─âni. /Din ferche╚Ö
ferchezu├Č v. a g─âti, a dichisi: cur─â╚Ťit─â ╚Öi ferchezuit─â ca o mireas─â ISP. i-au ferchezuit frumos CR. [Cf. ung. FELKEND├ľZNI].
1) ferchezu─ş├ęsc v. tr. (ung. ferkezn├ş, a ajunge la ceva, de ex., cÔÇÖun pribo─ş la un loc ├«nfundat ca apo─ş s─â izbe╚Öt─ş cu c─şocanu. V. ferchez─â┼ş. Est. Iron. Ciom─âgesc, ├«mbl─âtesc.
2) ferchezu─ş├ęsc v. tr. (ung. felkend├Âzni, a sulemeni, ╚Öi fel├ękesitni, a ├«mpodobi, infl. de ferchezu─şesc 1. V. ferche╚Ö). Fam. Dichisesc, ghilosesc, sp─âl, pept─ân, ├«nfrumuse╚Ťez: un t├«n─âr ferchezuit. V. refl. T├«n─âru sÔÇÖa ferchezuit. V. sclivisesc.
FERCHEZUI vb. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) g─âti, a (se) ├«mpodobi, a (se) spilcui, (pop. ╚Öi fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop) a (se) drege, a (se) mo╚Ťa, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) c├«╚Ötiga, (prin Transilv. ╚Öi Maram.) a (se) p─âd─âi, (prin Mold.) a (se) pu╚Ťui, (prin Transilv. ╚Öi Mold.) a (se) pu╚Ťului, (Ban.) a (se) schili, (├«nv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) ╚Öuc─âri. (Ce te-ai ~ a╚Öa?)
FERCHEZUIT adj. aranjat, cochet, dichisit, elegant, fercheș, gătit, îngrijit, spilcuit, (pop. și fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. și Ban.) cinaș, (Transilv.) nialcoș, (turcism înv.) muchelef. (Un tînăr ~.)
ferchezu├ş, ferchezuiesc, vb. tranz., refl. ÔÇô (reg.) A (se) g─âti, a (se) aranja, a (se) dichisi. ÔÇô Et. nec. (MDA); cf. ferche╚Ö (DER, DEX); din magh. ferkend├Âzni ÔÇ×a sulemeniÔÇŁ (Scriban, ╚ś─âineanu).
ferchezu├şt, -─â, ferchezui╚Ťi, -te, adj. ÔÇô (reg.) Aranjat, dichisit. ÔÇô Din ferchezui (DEX, MDA).

Ferchezuit dex online | sinonim

Ferchezuit definitie

Intrare: ferchezui
ferchezui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: ferchezuit
ferchezuit adjectiv