Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru fenotip

feno- [At: DN3 / E: fr ph├ęno] Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×(de)apari╚ŤieÔÇŁ, ÔÇ×revenireÔÇŁ.
fenotip sn [At: LTR / Pl: ~uri / E: fr ph├ęnotype] (Blg) 1 Ansamblu de ├«nsu╚Öiri, caracteristice ale unui individ, determinate de ereditate ╚Öi de condi╚Ťiile de mediu. 2 Subunitate a speciei care cuprinde popula╚Ťii diferen╚Ťiate de particularit─â╚Ťile fenologice.
FENOT├ŹP s. n. (Biol.) Ansamblu de ├«nsu╚Öiri ╚Öi caractere care se manifest─â ├«n mod vizibil la un individ ╚Öi care este determinat de baza ereditar─â ╚Öi de condi╚Ťiile de mediu. ÔÇô Din fr. ph├ęnotype.
FENOT├ŹP s. n. (Biol.) Ansamblu de ├«nsu╚Öiri ╚Öi caractere care se manifest─â ├«n mod vizibil la un individ ╚Öi care este determinat de baza ereditar─â ╚Öi de condi╚Ťiile de mediu. ÔÇô Din fr. ph├ęnotype.
fenot├şp s. n.
fenot├şp s. n.
FENOT├ŹP s.n. (Biol.) 1. Totalitatea ├«nsu╚Öirilor caracteristice ale unui organism, care s-au format ├«n procesul dezvolt─ârii individuale. 2. Subunitate a speciei care cuprinde popula╚Ťii diferen╚Ťiate prin particularit─â╚Ťile fenologice. [< fr. ph├ęnotype, cf. gr. phainein ÔÇô a ap─ârea, typos ÔÇô tip].
FENOT├ŹP s. n. (biol.) totalitatea ├«nsu╚Öirilor ╚Öi caracterelor vizibile ale unui organism, rezultat al interac╚Ťiunii dintre genotip ╚Öi mediu. (< fr. ph├ęnotype)
FENOT├ŹP n. biol. Totalitate a particularit─â╚Ťilor unui individ, care se manifest─â ├«n mod vizibil, legate de ereditate ╚Öi de condi╚Ťiile de mediu. /<fr. ph├ęnotype
FENO- ÔÇ×apari╚Ťie, revenire, str─âlucire, vizibil, aparentÔÇŁ. ÔŚŐ gr. phaino, ein ÔÇ×a ap─ârea, a str─âluciÔÇŁ > fr. ph├ęno-, germ. ph├Ąno-, it. feno-, engl. pheno- > rom. feno-. Ôľí ~citologie (v. cito-, v. -logie1), s. f., studiul citologic al rela╚Ťiilor dintre modific─ârile nucleului celular ╚Öi histogenez─â; ~clin (v. -clin), s. n., variant─â clonal─â cu manifest─âri fenotipice particulare; ~dem (v. -dem), s. n., popula╚Ťie cu caractere fenotipice distincte; ~copie (v. -copie), s. f., muta╚Ťie neereditar─â ├«n fenogeneza unui genotip sub influen╚Ťa factorilor externi; ~faz─â (v. -faz─â), s. f., etap─â din periodicitatea dezvolt─ârii ├«n via╚Ťa plantelor (germinare, ├«nflorire etc.); ~gam (v. -gam), adj., fanerogam─â; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., formare ontogenetic─â a caracterelor ereditare sub influen╚Ťa tuturor factorilor genetici ai organismului ├«n cadrul condi╚Ťiilor de mediu; ~logie (v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul ╚Öi cu stabilirea leg─âturilor dintre fazele de vegeta╚Ťie ale plantelor ╚Öi anotimpurilor; ~plaste (v. -plaste), s. n. pl., materiale plastice ob╚Ťinute pe baz─â de acid fenic; ~spermie (v. -spermie), s. f., stare a unei semin╚Ťe abortive; ~termic (v. -termic), adj., cu considerarea factorilor termici ├«n raport cu fenologia; ~tip (v. -tip), s. n., ansamblu de ├«nsu╚Öiri particulare, manifestate vizibil la un organism, ╚Öi formate ├«n procesul dezvolt─ârii sale individuale; ~tipie (v. -tipic), adj., referitor la fenotip.

Fenotip dex online | sinonim

Fenotip definitie