Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru fenomenalitate

fenomenalitate sf [At: DEX / Pl: ~t─â╚Ťi / E: fr ph├ęnom├ęnalit├ę] (Rar) Capacitatea de a fi de natura fenomenelor.
FENOMENALIT├üTE s. f. Faptul de a fi fenomenal. ÔÇô Din fr. ph├ęnom├ęnalit├ę.
FENOMENALIT├üTE s. f. (Rar) Faptul de a fi fenomenal. ÔÇô Din fr. ph├ęnom├ęnalit├ę.
FENOMENALIT├üTE s. f. Faptul de a fi fenomenal (2). ├Än toat─â Europa, poezia, literatura ├«n genere, se retrage tot mai mult din fa╚Ťa tablourilor naturii, pururea nep─âs─âtoare ╚Öi statornic─â ├«n rota╚Ťia fenomenalit─â╚Ťii ei ÔÇô ╚Öi se afund─â tot mai mult ├«n misterele sufletului omenesc. VLAHU╚Ü─é, O. A. 404.
fenomenalit├íte s. f., g.-d. art. fenomenalitß║»╚Ťii
fenomenalit├íte s. f., g.-d. art. fenomenalit─â╚Ťii
FENOMENALIT├üTE s.f. Faptul de a fi fenomenal (2) [├«n DN]. [Cf. fr. ph├ęnom├ęnalit├ę].
FENOMENALIT├üTE s. f. faptul de a fi fenomenal (2). (< fr. ph├ęnom├ęnalit├ę)
FENOMENALIT├üTE f. Caracter fenomenal. /<fr. ph├ęnomenalit├ę
*fenomenalit├íte f. (d. fenomenal). Caracteru fenomenulu─ş.

Fenomenalitate dex online | sinonim

Fenomenalitate definitie

Intrare: fenomenalitate
fenomenalitate substantiv feminin