Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru fenol

fenol sm [At: MACAROVICI, CH. 499 / Pl: ~i / E: fr ph├ęnol] (Chm) 1 Compus organic derivat din benzen prin ├«nlocuirea unui atom de hidrogen cu un hidroxil, folosit ├«n farmacie ╚Öi ├«n industrie Si: acid fenic. 2 Nume generic dat compu╚Öilor organici deriva╚Ťi din hidrocarburile aromatice prin ├«nlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen cu hidroxili.
FEN├ôL, (2) fenoli, s. m. (Chim.) 1. Compus organic derivat din benzen prin ├«nlocuirea unui atom de hidrogen cu un hidroxil, folosit ├«n farmacie ╚Öi ├«n industrie; acid fenic. 2. Nume generic dat deriva╚Ťilor ob╚Ťinu╚Ťi din hidrocarburile aromatice prin ├«nlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen din nucleu prin grupa hidroxil. ÔÇô Din fr. ph├ęnol.
FEN├ôL, (2) fenoli, s. m. (Chim.) 1. Compus organic derivat din benzen prin ├«nlocuirea unui atom de hidrogen cu un hidroxil, folosit ├«n farmacie ╚Öi ├«n industrie; acid fenic. 2. Nume generic dat compu╚Öilor organici deriva╚Ťi din hidrocarburile aromatice prin ├«nlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen cu hidroxili corespunz─âtori. ÔÇô Din fr. ph├ęnol.
FEN├ôL, (2) fenoli, s. m. 1. Substan╚Ť─â ├«n form─â de ace incolore, mirositoare ╚Öi solubile ├«n ap─â, alcool, eter etc., ob╚Ťinut─â prin prelucrarea gudroanelor de c─ârbuni sau pe cale sintetic─â ╚Öi folosit─â ├«n farmacie ╚Öi industrie; acid fenic, acid carbonic. 2. Nume generic dat compu╚Öilor organici deriva╚Ťi de la hidrocarburile aromatice prin ├«nlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen cu oxidrili.
fen├│l s. m., pl. fen├│li
fen├│l s. m., pl. fen├│li
FENÓL s. (CHIM., FARM.) acid carbolic, acid fenic, (înv.) carbol.
FEN├ôL s.m. Compus organic derivat din hidrocarburile aromatice; acid fenic. [< fr. ph├ęnol, cf. gr. phainein ÔÇô a str─âluci].
FEN├ôL s. m. compus organic oxigenat al benzenului, folosit ├«n industria coloran╚Ťilor, a medicamentelor, r─â╚Öinilor sintetice etc.; acid fenic. (< fr. ph├ęnol)
FEN├ôL ~i m. Compus organic sub form─â de substan╚Ť─â cristalizat─â, incolor─â, toxic─â, cu miros specific, ├«ntrebuin╚Ťat la fabricarea maselor plastice, a coloran╚Ťilor ╚Öi ├«n medicin─â; acid fenic; acid carbolic. /<fr. ph├ęnol
fenol n. alt nume dat acidului fenic.
*fen├│l m., pl. l─ş, ├«n teoria chimic─â, ╚Öi ├«n colo n., pl. ur─ş, ca gol, golur─ş (d. vgr. pha├şno, apar, r─âsar, luminez). Chim. O substan╚Ť─â scoas─â din ule─şurile formate de c─ârbuni─ş de p─âm├«nt ╚Öi de catranur─ş ╚Öi numit─â ╚Öi acid fenic sa┼ş carbolic. Fenolu e derivat din benzen ╚Öi e un dezinfectant de primu ordin; serve╚Öte ╚Öi la prepararea unor colorante ╚Öi medicamente. ÔÇô Fenol─ş m. pl. Numele generic al unor corpur─ş compuse analoage fenolulu─ş ╚Öi rezultate din substituirea unu─şa sa┼ş ma─ş multor oxidril─ş ├«n locu idrogenulu─ş dintrÔÇÖo idrocarbur─â cu catena ├«nchis─â. Dec─ş, ├«s idra╚Ť─ş a─ş idrocarburilor ciclice.
FENOL s. (CHIM., FARM.) acid carbolic, acid fenic, (înv.) carbol.
FEN├ôLI (< fr. {i}; gr. phaino ÔÇ×a str─âluciÔÇŁ) s. m. pl. Deriva╚Ťi ai hidrocarburilor aromatice ob╚Ťinu╚Ťi prin ├«nlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen din nucleul aromatic, prin grupa hidroxil. Dup─â num─ârul grupelor hidroxil, pot fi monohidroxilici (ex. fenolul, crezolii etc.) ╚Öi polihidroxilici (ex. pirocatechina, rezorcina etc.).

Fenol dex online | sinonim

Fenol definitie

Intrare: fenol
fenol substantiv masculin