felezeu definitie

6 definiții pentru felezeu

felezeu sn [At: I. IONESCU, C. 187/5 / V: ~zău / Pl: ~ee / E: mg felezõ (fõlõzõ) „care mătură”] (Reg) Măturică răsfirată, cu coadă lungă, cu care se mătură gunoaiele după vânturatul grânelor Si: felezitoare, felezoaie, felezuitoare.
FELEZÉU s. v. măturoi, târn.
felezéu (-ée), s. n. – Mătură pentru a curăța pleava. Mag. felező „mătură” (Tiktin; DAR). – Der. felez(u)itoare, s. f. (mătură); felezui, vb. (a mătura, a curăți pleava; refl., a se fuduli), din mag. felezni (Gáldi, Dict., 89).
felezeu s. v. MĂTUROI. TÎRN.
felezéu, felezee, s.n. – (reg.) Mătură cu care se strânge pleava de la vânturatul grâului. ♦ (onom.) Felezeu, nume de familie în Maramureș. – Din magh. fõlõzõ „care mătură” (MDA), magh. felezõ „mătură” (Tiktin, DA, cf. DER).
felezéu, felezee, s.n. – 1. Mătură cu care se strânge pleava de la vânturatul grâului. 2. Felezeu, nume de familie. – Din magh. fõlõzõ „care mătură” (MDA).

felezeu dex

Intrare: felezeu
felezeu