feldspat sm [At: PONI, CH. 235 / V: (înv) ~dșp~ / Pl: ~ați / E: fr feldspath, ger Feldspat] Nume generic dat unor minerale având în compoziție silicați, ce intră în alcătuirea a numeroase roci metamorfice și eruptive.

FÉLDSPAT, feldspați, s. m. Nume generic dat unor minerale cu compoziție și aspect divers (silicați de potasiu, de sodiu și de calciu), alcătuind numeroase roci eruptive și metamorfice. – Din germ. Feldspat, fr. feldspath.

FÉLDSPAT, feldspați, s. m. Nume generic dat unor minerale cu compoziție și aspect divers (silicați de potasiu, de sodiu și de calciu), alcătuind numeroase roci eruptive și metamorfice. – Din germ. Feldspat, fr. feldspath.

FÉLDSPAT, feldspați, s. m. Mineral de culoare deschisă (din punct de vedere chimic silicat de aluminiu, alcaliu și calciu) care intră în compoziția rocilor, în special a celor eruptive. Feldspatul intră în compoziția bazaltului, granitului, porfirului etc. ▭ La lumina lămpilor, piatra albă de feldspat și straturile de mică sclipeau tainic în pereții galeriei. DUMITRIU, V. L. 43.

féldspat (feld-spat) s. m., pl. féldspați

féldspat s. m. (sil. mf. feld-), pl. féldspați

FÉLDSPAT s.m. Mineral cu structură lamelară, care face parte din compoziția mai multor roci, mai ales a celor eruptive. [< germ. Feldspat, cf. fr. feldspath].

FÉLDSPAT s. m. mineral din silicați de aluminiu, potasiu, sodiu sau calciu, în rocile eruptive. (< germ. Feldspat, fr. feldspath)

FÉLDSPAT ~ți m. 1) mai ales la pl. Nume generic dat unui mineral care intră în componența mai multor roci, întrebuințat ca materie primă în industria sticlei, a ceramicii și ca piatră semiprețioasă. 2) Piatră semiprețioasă din acest mineral. /<germ. Feldspath, fr. feldspath

feldspat n. piatră dură compusă din aluminiu, siliciu și potasă.

*feldspát m. și n., pl. e și urĭ (germ. feldspath, d. feld, cîmp, și spat, spat). Min. Silicat duplu de aluminiŭ și de un álcalĭ, care intră în combinațiunea multor stîncĭ primitive, maĭ ales a granituluĭ, caolinuluĭ ș. a.

feldspați, (engl.= feldspars), (pl.), grup de silicați a căror structură este alcătuită din rețele tridimen-sionale continui de tetraedri (SiAl)O4 (tectosi-licați) și care au formula generală: W(Z4O8), în care W = Na, K, Ca, Ba, Rb, Sr, iar Z = Al și Si. Var. naturale formează frecvent serii izomorfe, astfel: seria f. alcalini: NaAlSi3O8 (albit) – KAlSi3O8 (sanidin, ortoclaz, microclin), seria f. plagioclazi: NaAlSi3O8 – CaAl2Si2O8 (anortit) și seria hyalofanilor: KAlSi3O8 – BaAl2Si2O8 (celsian). F. cristalizează în sistemele monoclinic și triclinic și apar ca modificații de temperatură înaltă și de temperatură scăzută. Habitusul cristalelor este tabular, prismatic, frecvent granular, clivaj bun (001) și slab (010); sunt min. incolore sau colorate în alb, roz, verde, cu D = 6-6 1/2 și G = 2,5-2,7. F. sunt cele mai răspândite min. din scoarța terestră (60% din greutatea ei) și reprezintă constituenții principali ai rocilor magmatice, metamorfice și ai unor roci sedimentare (gresii); se formează prin variate procese petrogenetice și sunt considerați ca min. ușor alterabile (trec în caolinit, sericit etc.).

FELDSPÁȚI (< fr., germ.) s. m. pl. Grupă de minerale foarte răspândite în scoarța Pământului (c. 55%, respectiv 60% în roci magmatice, 30% în roci metamorfice și 10% în gresii și conglomerate), reprezentând alumosilicați de potasiu (f. potasici: ortoză, microclin) sau de sodiu și de calciu (f. plagioclazi: albit, anortit etc.). Cristalizează monoclinic sau triclinic, au luciu sticlos, fiind transparenți, incolori sau tulburi ori divers colorați. Sunt utilizați în industria sticlei, ceramicii etc., iar unele varietăți limpezi, drept pietre semiprețioase, de ornament etc.